Caracatița Georgescu: nicio urmă rusă aici, doar puțin Dughin

Susținătorii lui Călin Georgescu trâmbițează de ieri pe TikTok că dosarul DIICOT este o înscenare, că frauda de un milion de euro este o răzbunare a „sistemului”, iar Rusia nu are nicio legătură cu toată povestea. Sigur că nu are. Cel mult atât, că banii, potrivit parchetului, au călătorit către conturile complicilor printr-o bancă aflată în mâini rusești. Și cel mult atât, că omul care l-a dus pe omul de afaceri păgubit la Georgescu l-a plimbat în 2014 prin România pe Aleksandr Dughin, principalul ideolog al viselor imperiale ale lui Putin.

G4Media, citând surse oficiale, a scris marți că Ion Negoescu, fost ofițer al Ministerului de Interne, în prezent preot onorific, a participat ca organizator la vizita lui Dughin în România din 23-25 iunie 2014. Negoescu este cel care l-a prezentat pe omul de afaceri Răzvan Leu lui Georgescu și pe care DIICOT l-a audiat ca martor în dosarul de fraudă. Potrivit documentelor, și prima plângere depusă de Leu în 2022 a fost făcută la inițiativa lui – iar în aceasta numele lui Georgescu nici nu apărea.

Detaliile vorbesc de la sine. Negoescu, care la vremea respectivă era încă angajat al Ministerului de Interne, a pus la dispoziția lui Dughin, potrivit surselor, mașini escortate de un motociclist cu semnele Poliției Locale București – era, de altfel, în relații bune cu șeful de atunci al poliției locale, Ion Țincu. Negoescu l-a dus pe Dughin cu propria mașină la Curtea de Argeș, locul de odihnă al regilor României, și în același județ Argeș de unde provine el însuși și unde s-a stabilit și familia lui Georgescu. În timpul vizitei, Dughin a vizitat mai multe mănăstiri, iar la București s-a întâlnit cu Mircea Popa, fondatorul Fundației România–Rusia, cu Eugen Grigore Mihăescu, fost ambasador al României la UNESCO, și cu Călin Mihăescu, inițiatorul „Mișcării Eurasiste” din România. Potrivit surselor, nu este exclus ca și Negoescu să fi fost prezent la această întâlnire.

Nici momentul nu este lipsit de importanță. Vizita a avut loc la doar trei luni după ce Rusia a anexat Crimeea, în martie 2014, în timp ce în estul Ucrainei era deja în plină desfășurare războiul instigat de Moscova. Un ofițer român de la Interne plimba pe atunci, cu escortă poliţienească, ideologul expansiunii ruse. Dughin este autorul teoriei eurasianismului și a „celei de-a treia Rome”, în care România face parte din sfera de influență rusă. În decembrie 2024 a scris pe X: „Moldova va face în curând parte din România, iar România va face parte din Rusia.” Tot el l-a numit pe Georgescu „patriot” și „român autentic” imediat după ce acesta a câștigat primul tur al alegerilor prezidențiale, ulterior anulate, iar în mai 2025 l-a prezentat pe George Simion ca victimă. Dughin amenință în mod regulat Occidentul cu un „război foarte mare și serios” și cu arme nucleare.

Negoescu este martor în dosarul de fraudă, nu inculpat, iar o simplă ghidare din 2014 nu constituie prin ea însăși o infracțiune. Tabloul, însă, seamănă tot mai puțin cu o simplă succesiune de coincidențe. Există o fraudă, ai cărei bani, potrivit DIICOT, au trecut printr-o bancă aflată în mâini rusești; un inculpat care, potrivit interceptărilor, a primit „feedback” despre propriul dosar și credea că cauza sa „doarme”; un dosar care a stat patru ani în sertarele parchetului; un judecător care l-a eliberat; și un fost ofițer de la Interne care îi cunoștea deopotrivă pe victimă, pe inculpat și pe ideologul lui Putin. Linia dintre statul paralel românesc și influența rusă este atât de fină.

Adepții de pe TikTok, desigur, nu văd în toate acestea decât că „sistemul” persecută salvatorul națiunii. Faptul că în spatele salvatorului se conturează o rețea ale cărei fire duc, pe de o parte, la Dughin, iar pe de alta, la o bancă aflată în mâini rusești, nu-i deranjează. Căci suveranitatea, în aceste cercuri, înseamnă ca România să nu asculte de Bruxelles – dar cine ar trebui să ia locul acestuia, Dughin a spus-o deja în 2014, cu escortă poliţienească, așezat în mașina unui ofițer român de la Interne.

Editorial

Tetszett a cikk?

Támogassa a munkánkat egy kis adománnyal

Biztonságos fizetés Stripe-on keresztül • Min. 2 EUR

Gesta-ajánló:

A Georgescu-polip: nincs itt semmi orosz szál, csak egy kis Dugin

A Georgescu-polip: nincs itt semmi orosz szál, csak egy kis Dugin

Călin Georgescu hívei tegnap óta azt harsogják a TikTokon, hogy a DIICOT ügye koholmány, az egymillió eurós csalás a „rendszer" bosszúja, Oroszországnak pedig semmi köze az egészhez. Hát persze, hogy semmi. Legfeljebb annyi, hogy a pénz az ügyészség szerint egy orosz kézben lévő bankon keresztül vándorolt a bűntársak számláira. Meg annyi, hogy az ember, aki a megkárosított üzletembert…

ugar
Hackerek törték fel a hackereket: a ShinyHunters átvette az orosz cl0p sötét webes oldalát

Hackerek törték fel a hackereket: a ShinyHunters átvette az orosz cl0p sötét webes oldalát

A világ egyik legismertebb kiberbűnözői csoportja, a ShinyHunters vasárnap azt állította, hogy átvette az irányítást fő riválisa, az orosz nyelvű cl0p sötét webes (dark web) oldala fölött. A lépés nyilvánosság elé hozta a két banda közötti régóta húzódó viszályt – írta a Reuters.

ugar
Szele Tamás: A menekülő forgatócsoport esete

Szele Tamás: A menekülő forgatócsoport esete

Valamikori, nagyon kedves, sajnos már megboldogult főszerkesztőnőm egyik legtöbbet hangoztatott mondása jut eszembe, akkor szokta elővenni, ha valami borzalmas hibát látott egyik-másik sajtó(vég)termékben: „Ez valaha egy szakma volt...”

zona
Nulla kockázat, száznál több ország: így építené fel a Revolut a globális bankot

Nulla kockázat, száznál több ország: így építené fel a Revolut a globális bankot

Nik Storonsky, a Revolut alapítója és vezérigazgatója a Financial Timesnak adott hétfői interjújában felvázolta, milyen globális bankot szeretne építeni. A modell lényege, hogy a cég a betéteknek csak töredékét helyezné ki hitel formájában, így Storonsky szavaival „gyakorlatilag nulla kockázatot" vállal. A terv abban az időszakban kerül nyilvánosság elé, amikor a londoni fintechcég sorra szerzi…

ugar
Három éves szankció-hosszabbítás, de Magyarország támogatásával lekerült a listáról Fridman és Uszmanov

Három éves szankció-hosszabbítás, de Magyarország támogatásával lekerült a listáról Fridman és Uszmanov

Az Európai Unió tagállamai kedden három évre meghosszabbították a csaknem háromezer orosz magánszemélyt és szervezetet érintő egyéni szankciókat, a listáról azonban lekerült két, Moszkvához közel állónak tartott milliárdos: Aliser Uszmanov orosz-üzbég üzletember és Mihail Fridman orosz oligarcha. A megállapodás csak az utolsó pillanatban született meg, miután Lettország hétfő este még megvétózta…

ugar