Europa ar negocia cu Moscova, dar are condiții
Liderii europeni sunt pregătiți să negocieze direct cu Rusia încetarea războiului din Ucraina, dar spun că condițiile acestuia nu pot fi dictate exclusiv de Moscova. La întâlnirea de la Berlin din 19 noiembrie a coaliției celor dispuși să acționeze, cancelarul german Friedrich Merz a respins ideea împărțirii Europei în sfere de influență, în timp ce Kremlinul analiza deja în ce condiții ar permite europenilor să se așeze la masa negocierilor.
Potrivit premierului britanic Andy Burnham, Europa se pregătește pentru discuții cu o poziție clară, coerentă și unitară, iar Merz a declarat că pretențiile maximaliste ale Moscovei nu creează o bază realistă pentru o înțelegere. Cancelarul german a evocat și posibilitatea unor discuții mai ample privind securitatea europeană, dar a considerat că acestea ar fi oportune abia după un acord de pace cu Ucraina, lăsând clar că o împărțire a continentului în sfere de influență între marile puteri este inacceptabilă pentru el. Merz a numit întâlnirea Trump–Putin–Xi de la Shenzhen mai degrabă un prilej de fotografiere, dar a considerat importantă implicarea americană pentru șansele păcii. Prin aceasta, a arătat și că Europa nu vrea să respingă posibilitatea negocierilor, dar se așteaptă la un proces în care să se țină cont și de interesele Ucrainei și ale țărilor europene, iar un acord deja finalizat să nu le fie prezentat ulterior doar pentru aprobare.
Președintele francez Emmanuel Macron a atras atenția, între timp, asupra nevoilor militare imediate și a cerut aliaților să ofere Ucrainei cât mai multe echipamente de apărare antiaeriană. În opinia sa, trebuie readusă pe agendă și chestiunea adezării Ucrainei la NATO, în timp ce Volodimir Zelenski a reamintit că Putin a respins pe rând toate propunerile de reglementare de până acum. Kievul își dorește un angajament de securitate comparabil în greutate cu principiul apărării colective al NATO, care, în cazul unui nou atac rusesc, să nu se reducă la simple declarații.
La întâlnirea de la Berlin au participat și Jared Kushner și Steve Witkoff, iar Kushner a afirmat că Trump vrea să ajungă la un acord cu Moscova împreună cu Europa și că rușii au fost deja convinși să accepte ideea unor garanții construite pe baza articolului 5 al NATO. Potrivit relatărilor, această formulă nu ar presupune adezarea Ucrainei la NATO, iar printre ideile americane se numără și concesii teritoriale dureroase, însă până acum nimic din toate acestea nu s-a transformat într-un acord acceptat. A doua zi, Moscova a temperat vizibil optimismul american, atunci când viceministrul de externe Serghei Riabkov a numit inacceptabilă așa-numita „cvasi-adezare” a Ucrainei și a cerut ca Kievul să accepte mai întâi, în mod irevocabil, excluderea adezării la NATO. Riabkov a confirmat totuși că se pregătește o vizită la Moscova a unor reprezentanți britanici, germani și francezi, după ce Putin a declarat că ar dori mai întâi să afle ce pot aduce europenii în plus și abia apoi se va decide asupra formei viitoarelor negocieri. Potrivit consilierului prezidențial Iuri Ușakov, mai este nevoie de multă muncă pentru ca procesul să se extindă și asupra Europei.
În timp ce părțile discutau despre componența mesei negocierilor și despre garanțiile de securitate, Putin a promis noi represalii pentru atacurile ucrainene asupra podului din Kerci, iar în noaptea de vineri Ucraina a fost atacată cu peste o sută de rachete și câteva sute de drone. Potrivit datelor actualizate pe parcursul zilei, cel puțin nouă persoane au murit, astfel încât, între presiunile de la Berlin pentru sisteme de apărare antiaeriană și discursurile de pace de la Moscova, diferența s-a putut măsura cel mai exact prin numărul nevinovaților uciși în orașele ucrainene.
Ugar
V-a plăcut articolul?
Susțineți munca noastră cu o donație mică
Plată securizată prin Stripe • Min. 2 EUR
Recomandări Gesta:

Trump vrea pace până în ianuarie, soția lui visează deja la un armistițiu de Crăciun, în timp ce ucrainenii mor
Administrația Trump dorește să finalizeze acordul de pace ruso-ucrainean până la începutul lunii ianuarie, înainte ca noul Congres, condus de democrați, să își înceapă activitatea – a aflat Financial Times. Melania Trump vorbește în acest timp despre posibilitatea unui armistițiu înainte de Crăciun, în vreme ce Moscova continuă să respingă garanțiile care ar oferi Ucrainei o protecție reală…

Raed Arafat a fost pus sub acuzare. Parchetul militar îl acuză de complicitate la contrabandă
Raed Arafat este acuzat în legătură cu importul în România al unui elicopter de salvare, oferit ca înlocuitor pentru un aparat pierdut într-o tragedie. Șeful DSU susține că se încearcă transformarea ulterioară a unei proceduri oficiale și transparente într-o infracțiune, în timp ce procurorii afirmă că nu s-a efectuat vămuirea și nu s-a plătit TVA la import în valoare de peste patru milioane de…

Și Bolojan vine cu o reformă administrativă, plus reducerea numărului parlamentarilor
Ilie Bolojan promite pentru începutul lunii decembrie poziția PNL privind reforma administrativă, în timp ce liberalii și USR au ajuns aproape la finalizarea propunerii comune privind reducerea numărului de parlamentari. Potrivit fostului premier, anunțurile făcute până acum de guvern nu se bazează pe o reorganizare suficient de bine gândită, pentru că simplul fapt că două comune sărace sunt…

Consultanța în preajma lui Trump plătește bine: printre milioanele lui Jason Miller apar și bani publici românești
Un proces privind pensia alimentară a scos la iveală cât de spectaculos au crescut veniturile din afaceri ale unui vechi consilier al lui Donald Trump, în timp ce printre clienții care plătesc pentru legăturile sale de la Washington a apărut și România. Companiile lui Jason Miller au încasat într-un an aproximativ cincisprezece milioane de dolari, iar Palatul Cotroceni refuză totuși să facă…

Trump amenință deja democrații cu vetoul
Donald Trump nu a pierdut prea mult timp explicând ce a învățat din rezultatul alegerilor de la jumătatea mandatului, ci a anunțat mai degrabă cu ce instrument va ține în frână majoritatea legislativă democrată care își va începe mandatul în ianuarie. El a elogiat vetoul prezidențial ca pe o putere extraordinară, care, în opinia sa, poate forța adversarii să negocieze, iar pentru Ucraina…