Prelungire a sancțiunilor cu trei ani, dar Fridman și Usmanov au fost scoși de pe listă cu sprijinul Ungariei
Statele membre ale Uniunii Europene au decis marți să prelungească cu trei ani sancțiunile individuale care vizează aproape trei mii de cetățeni și entități ruse, dar doi miliardari considerați apropiați de Moscova au fost scoși de pe listă: omul de afaceri ruso-uzbec Alisher Usmanov și oligarhul rus Mihail Fridman. Acordul a fost obținut abia în ultimul moment, după ce Letonia a blocat luni seară compromisul printr-un veto. Nu se știe încă în schimbul cărei concesii a renunțat Riga la opoziția sa.
Sancțiunile individuale – îngheţarea activelor și interdicţia de a intra pe teritoriul UE – vizează persoane și companii concrete în urma invaziei ruse din Ucraina din 2022 și, până acum, trebuiau prelungite din șase în șase luni, cu decizia unanimă a tuturor celor 27 de state membre. Sancțiunile economice și sectoriale împotriva Rusiei – restricțiile comerciale, financiare și energetice – sunt menținute într-un sistem separat, la care decizia de acum nu se referă. De această dată, nici prelungirea pe șase luni nu a putut fi convenită cu ușurință: termenul-limită de 15 septembrie a fost prelungit cu doar o săptămână înainte de expirare, pentru că mai multe țări au cerut scoaterea celor doi miliardari. Franța – spre surprinderea și indignarea partenerilor săi – s-a alăturat Slovaciei, cerând scoaterea lui Usmanov. Luxemburg a cerut apoi același lucru pentru Fridman, a cărui scoatere a fost susținută și de Slovacia și de Ungaria.
Parisul a invocat motive de securitate națională. Trei diplomați europeni au declarat pentru Reuters că Franța a acționat astfel din cauza presiunilor exercitate de Azerbaidjan: cel puțin doi cetățeni francezi sunt reținuți în această țară, informație confirmată și de Euronews, potrivit căreia Parisul ar fi legat scoaterea lui Usmanov de eliberarea unor prizonieri; un diplomat azer de rang înalt a negat însă vineri existența unei astfel de legături. Interesul Luxemburgului este mai simplu: Fridman cere marelui ducat 16 miliarde de dolari într-o procedură internațională de arbitraj, din cauza activelor sale îngheţate, iar potrivit diplomaților, Luxemburgul s-a temut că, dacă doar Usmanov ar fi scos de pe listă, propria sa poziție ar fi slăbită – motivație destul de confuză pentru a fi credibilă, sau, ca să folosim un termen tehnic, plauzibilă. Esența compromisului a fost aceea că, în schimbul scoaterii celor doi miliardari, celelalte sancțiuni individuale nu vor fi prelungite cu șase luni, ci cu o perioadă fără precedent, de 36 de luni, astfel încât următoarea revizuire va avea loc abia în toamna anului 2029 – ceea ce reduce frecvența cu care statele membre pot cere concesii prin amenințarea vetoului. Premierul leton Andris Kulbergs a scris luni seară târziu pe X:
„Prelungirea sancțiunilor cu 36 de luni ar fi un pas corect. Dar prețul acestui lucru nu poate fi, pur și simplu, eliminarea acestor două persoane de pe lista de sancțiuni. Letonia nu poate accepta o astfel de ofertă.”
Marți dimineață a convocat o ședință extraordinară de guvern și a anunțat că, împreună cu Bruxelles-ul și Parisul, caută „o soluție care să corespundă intereselor Letoniei”, avertizând totodată că, în absența unui acord până la termenul-limită, nu doar sancțiunile împotriva celor doi miliardari, ci întreaga listă de sancțiuni ar fi puse în pericol. Sancțiunile individuale ar fi expirat marți la miezul nopții.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut public Uniunii, în cursul negocierilor decisive, să mențină pe listă atât pe Usmanov, cât și pe Fridman, și a mulțumit Letoniei pentru rezistența sa. Guvernul ucrainean a numit inacceptabil acordul preliminar de luni, iar purtătorul de cuvânt al președinției irlandeze a Consiliului UE a recunoscut că decizia a fost „dificilă”, dar a considerat că prelungirea pe 36 de luni „va crește durabilitatea și previzibilitatea regimului de sancțiuni al UE”. Usmanov a devenit miliardar din afaceri în domeniul metalurgiei și al telecomunicațiilor; UE l-a inclus pe listă în 2022, considerându-l un oligarh pro-Kremlin cu legături deosebit de strânse cu Vladimir Putin. Uzbekistanul, alături de alte state turcice, a făcut lobby pentru scoaterea sa de pe listă de doi ani. Fridman este cofondatorul grupului Alfa. Ambii au contestat sancțiunile în instanță. Nu este prima dată când un stat membru forțează scoaterea unei persoane de pe listă prin veto: Ungaria și Slovacia au obținut anul trecut, în același mod, eliminarea oligarhului Viaceslav Moshe Kantor și a ministrului rus al sportului, Mihail Degtiarev. Rămâne însă neclar de ce Péter Magyar, care promite schimbarea guvernului trădător și subordonat Rusiei al lui Viktor Orbán printr-o schimbare de regim, a susținut scoaterea lui Fridman de pe listă, la fel cum e ciudat că scoaterea lui Alisher Usmanov de pe lista de sancțiuni a apărut exact în momentul în care ar fi extrem de justificată clarificarea comportamentului Ungariei – căci sora oligarhului rus, Gulbahor Ismailova, a fost și ea, la un moment dat, propusă spre scoatere de pe listă chiar de către Péter Szijjártó, aspect menționat într-una dintre convorbirile telefonice devenite notorii dintre Lavrov și Szijjártó.
Dezgust
V-a plăcut articolul?
Susțineți munca noastră cu o donație mică
Plată securizată prin Stripe • Min. 2 EUR
Recomandări Gesta:

Matricea lui Rutte: războiul se va termina printr-un compromis, dar Rusia nu va rămâne inactivă
Potrivit secretarului general al NATO, Mark Rutte, războiul ruso-ucrainean se va încheia cel mai probabil nu printr-o victorie decisivă a uneia dintre părți, ci printr-un acord negociat. „Astfel de războaie se termină întotdeauna printr-un acord de pace, care este de obicei un fel de compromis” – a declarat Rutte într-un interviu acordat unui post de televiziune olandez. Secretarul general a spus…

Încă o dovadă că UDMR este doar o agenție de comunicare
De această dată au reușit să pună gheara pe duoul Richárd Pataki - Raluca Mureșan - iar în spatele lor s-au infiltrat din nou în sălile de clasă.

România, tot printre codași în privința prestațiilor sociale
România a cheltuit în 2025 pentru prestații sociale 17,06% din PIB, un procent mai mic fiind înregistrat doar în Irlanda, Malta și Ungaria, iar în euro, cheltuielile românești au crescut cu doar 0,7%, devansând astfel doar Grecia.

TikTok îi atrage pe utilizatori în gaura iepurelui, Bruxelles ar sancționa
Comisia Europeană a constatat, într-o decizie preliminară din vineri, 6 noiembrie, că TikTok încalcă Regulamentul UE privind serviciile digitale (DSA), pentru că algoritmii săi de recomandare trag utilizatorii în așa-numite „gropi de iepure”, adică le arată tot mai mult conținut similar, inclusiv conținut care le poate afecta sănătatea mentală.

Nu există bani de cheltuit, transmite consilierul președintelui
România va trebui să-și finanțeze în viitor creșterea economică nu din fonduri europene, ci din capital autohton și de pe o piață de capital dezvoltată, pentru că transferurile europene nu vor mai atinge amploarea la care ne-am obișnuit în ultimii douăzeci de ani. Acest lucru l-a declarat Radu Burnete, consilierul pe probleme economice și sociale al președintelui Nicușor Dan, vineri, 6 noiembrie,…