Muntenegru l-a arestat pe șeful cunoscutului canal de propagandă rusesc

Poliția și agenția de securitate națională din Muntenegru l-au arestat în dimineața zilei de 9 octombrie pe Mihail Zvinciuk, fondatorul Ribar, unul dintre cele mai cunoscute canale de propagandă rusă de război, care a fost reținut împreună cu soția sa și trei colaboratori în Risan, în Golful Kotor. Măsura a fost confirmată și de premierul Milojko Spajić, care a pus-o în legătură cu operațiuni hibride menite să destabilizeze Muntenegru și să împiedice integrarea sa europeană, precizând totodată că nu dorește să facă publice detaliile care țin de serviciile de securitate.

Potrivit surselor din domeniul securității ale cotidianului muntenegrean Vijesti, la grupul reținut au fost găsite drone, telefoane și echipamente digitale avansate, iar scopul vizitei ar fi fost realizarea unui material documentar care să prezinte restricționarea vizelor, legată de aderarea țării la UE, drept o măsură impusă politic, dăunătoare turismului, economiei și intereselor naționale. Ribar a subliniat însă, într-un comunicat propriu, că membrii echipei sale s-au aflat legal în țară, că intenționau să filmeze și la mănăstirea din Cetinje, pentru care depuseseră în prealabil o cerere oficială, motiv pentru care se așteaptă la eliberarea lor cât mai curând. Zvinciuk a avut, oricum, singur grijă ca vizita sa în Muntenegru să nu treacă neobservată: înainte de a fi arestat, s-a lăudat public că, în ciuda sancțiunilor și a restricțiilor de intrare care i-au fost impuse, a reușit să pătrundă în țară, ironizând ulterior și polițiștii de frontieră. Într-o postare din 7 octombrie, relatată de Novaya Gazeta Europe, a scris că se poate oricând găsi un polițist de frontieră suficient de naiv încât să scotocească prin buzunarele călătorului, dar să uite să verifice baza de date; două zile mai târziu, chiar autoritățile muntenegrene despre a căror vigilență avusese o părere atât de proastă l-au reținut.

Fost angajat al serviciului de presă al Ministerului rus al Apărării, Zvinciuk a fondat Ribar, care a ajuns un canal de Telegram cu peste un milion și jumătate de urmăritori, care, pe lângă susținerea războiului împotriva Ucrainei, critică uneori și performanța conducerii militare ruse. Activitatea sa depășește însă cu mult relatarea situației de pe front, întrucât organizația, care se prezintă drept un centru de analiză militară, operează o rețea de canale concentrate pe diverse regiuni, inclusiv pe Balcani.

Potrivit descrierii oficiale a programului Rewards for Justice al Departamentului de Stat american , Ribar a fost finanțat anterior de Evgheni Prigojin, iar în prezent primește bani de la gigantul rus de stat din industria de apărare, Rostec, pentru lucrări contractuale, bazându-se pe relațiile acestuia pentru a difuza mesaje pro-ruse și anti-occidentale. Washingtonul oferă o recompensă de până la zece milioane de dolari pentru informații legate de implicarea rețelei în alegerile din SUA, iar printre colaboratorii vizați sunt menționați nominal Zvinciuk și soția sa. Americanii evidențiază în special campaniile construite pe conflictul legat de imigrație din Texas, prin care organizația a încercat să stârnească diviziuni sociale și tensiuni politice și rasiale în Statele Unite.

Rapoartele făcute publice până acum nu au confirmat că măsura autorităților muntenegrene a fost luată la cererea americanilor, iar din oferirea recompensei nu rezultă, în sine, un mandat internațional de arestare sau o procedură americană de extrădare. Premierul a justificat acțiunea autorităților locale prin interesele de securitate ale Muntenegrului, fără a oferi până acum detalii precise privind acuzațiile penale. Reacția Moscovei a mers însă mult mai departe decât asistența consulară: în timp ce ambasada rusă a cerut explicații și acces la cetățenii reținuți, Dmitri Medvedev, vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei, a vorbit despre necesitatea de a „completa” rezervele Rusiei destinate schimbului de prizonieri cu cetățeni europeni și americani.

În spatele cazului se află apropierea Muntenegrului de Uniunea Europeană, în cadrul căreia țara va elimina, începând cu 1 noiembrie, regimul general de exceptare de la viză pentru cetățenii ruși și belaruși; decizia adoptată în iulie se aplică și cetățenilor chinezi, saudiți și turci. Anumite excepții rămân în vigoare, astfel încât, de exemplu, cu o viză Schengen, americană, britanică sau irlandeză valabilă, ori cu un permis de ședere din țările vizate, se poate intra pentru o perioadă limitată fără viză muntenegreană separată, însă posibilitatea anterioară de intrare facilă doar pe baza pașaportului dispare pentru cetățenii vizați.

Povestea lui Zvinciuk a luat astfel o turnură deosebit de neplăcută: urma să filmeze despre consecințele apropierii europene, în timp ce prin propria sa intrare în țară demonstra cât de ușor consideră că poate fi eludat controlul local, pentru ca, în cele din urmă, să devină el însuși protagonistul unei acțiuni de investigare a operațiunilor de influență rusești. Potrivit mesajului lui Spajić, Muntenegru își va apăra interesele și nu va permite periclitarea viitorului său european, ceea ce ar putea reprezenta pentru activitatea balcanică a Ribar un obstacol mult mai serios decât obligativitatea vizelor introdusă din noiembrie.

Ugar