Administrația Trump ar pune mâna însângerată și pe activele rusești îngheţate

Statele Unite au propus deblocarea unei părți din activele de stat rusești îngheţate după atacarea Ucrainei și transferarea lor într-un mecanism financiar aflat sub supravegherea americană, pentru a relansa astfel negocierile de pace – potrivit informațiilor Financial Times, care citează patru surse, propunerea a fost respinsă de reprezentanții europeni. Planul a fost prezentat săptămâna trecută, la negocierile desfășurate la Miami, la care emisarii președintelui american Donald Trump au discutat cu reprezentanți ai Ucrainei, Franței, Germaniei, Marii Britanii, Uniunii Europene și NATO. Emisarul special Steve Witkoff și Jared Kushner, ginerele lui Trump, au prezentat mai multe variante pentru deblocarea fondurilor, printre care și o nouă construcție financiară cu scop special, aflată sub supravegherea Statelor Unite.

Un oficial american a confirmat publicației că utilizarea activelor rusești îngheţate a fost adusă în discuție în cadrul negocierilor privind un acord de pace cuprinzător, dar a adăugat că nu s-a luat încă o decizie privind modul de deblocare și destinația finală a banilor, fiind avansate mai multe idei despre cum ar putea fi folosite activele Moscovei după încheierea războiului. Potrivit oficialului american, Washingtonul a cerut Kievului să elaboreze un plan privind utilizarea fondurilor și să introducă, în colaborare cu Banca Mondială, reforme anticorupție și de responsabilizare. Potrivit surselor Financial Times, delegații europeni au refuzat nu doar să cedeze Statelor Unite controlul asupra activelor, ci și ideea ca o parte din bani să se întoarcă la Rusia. Inițiativa a provocat îngrijorare atât la Kiev, cât și în capitalele europene, din cauza intențiilor Washingtonului, precum și din cauza divergențelor tot mai mari privind nivelul de presiune care trebuie exercitat asupra Moscovei pentru a pune capăt războiului.

Țările occidentale au îngheţat în 2022, după începerea invaziei pe scară largă, circa 260 de miliarde de euro din activele de stat rusești, cea mai mare parte aflându-se în Uniunea Europeană. Ucraina a primit până acum un împrumut de 45 de miliarde de euro din partea țărilor G7, finanțat din veniturile obținute din dobânzile activelor rusești îngheţate în UE. Numeroase guverne europene s-au opus confiscării sau utilizării directe a activelor, invocând riscuri juridice, în timp ce Kievul și mai multe capitale din UE insistă ca banii să fie folosiți pentru sprijinirea și reconstrucția Ucrainei. Liderii europeni s-au angajat la finalul anului trecut să folosească activele îngheţate pentru reconstrucția Ucrainei, în cazul în care Moscova nu plătește despăgubiri de război, însă deblocarea fondurilor ar necesita decizia unanimă a tuturor celor douăzeci și șapte de state membre, lucru improbabil în contextul politic actual. O propunere similară a fost inclusă de administrația Trump și în planul de pace în 28 de puncte, cu un an în urmă, dar nici atunci nu a obținut sprijin. Moscova, între timp, continuă să ceară returnarea activelor. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat miercuri, potrivit presei de stat ruse, că Rusia va face „toate eforturile posibile” pentru a recupera „activele furate”, inclusiv prin demersuri juridice, procese și acțiuni penale.

Propunerea americană a devenit cunoscută într-o săptămână care a adus Moscovei aproape exclusiv avantaje din partea Washingtonului. Administrația Trump a ridicat sancțiunile privind motorina rusească, iar Kirill Dmitriev, emisarul special al lui Putin pentru afaceri economice, promite noi afaceri americano-ruse, în timp ce, potrivit Reuters, veniturile Rusiei din petrol și gaze ar putea crește luna aceasta cu zece procente, până la 12 miliarde de dolari. Trump a declarat luni că Putin vrea pacea mai mult decât Zelenski, în timp ce rachete balistice rusești au lovit fără avertisment instalații energetice din Kiev. Kievul, în același timp, cere să poată folosi în sfârșit activele rusești îngheţate pentru propria apărare, iar ministrul ucrainean de externe Andri Sîbiga a declarat luni că Europa nu poate rămâne pasivă în privința activelor rusești îngheţate, pentru că instrumentul de presiune nu este reținerea banilor, ci folosirea lor pentru apărare. Propunerea Washingtonului ar reprezenta exact opusul: banii agresorului nu ar servi apărării părții atacate, ci ar ajunge într-un fond aflat sub supravegherea americană, revenind parțial chiar agresorului.

Ugar