Summit european la Bruxelles: dezbateri despre buget, reuniune NATO despre Marea Neagră, în timp ce instanța UE a condamnat Ungaria

Joi a început la Bruxelles reuniunea de două zile a Consiliului European, pe a cărei ordine de zi figurează competitivitatea, Ucraina, viitorul buget multianual al UE, Orientul Mijlociu, apărarea și securitatea europeană, migrația, precum și extinderea și reformele instituționale. Summitul a început oficial la ora zece dimineața, ora locală, iar António Costa, președintele Consiliului European, îl va încheia vineri cu un prânz de lucru.

Roberta Metsola, președinta Parlamentului European, le-a atras atenția liderilor statelor membre că propunerea modificată a președinției irlandeze privind cadrul financiar multianual 2028-2034 pune în pericol echilibrul pe care Parlamentul l-a stabilit între politicile tradiționale și noile priorități. Potrivit Metsolei, nu se pot stabili obiective ambițioase în timp ce se reduc resursele necesare atingerii lor. Președinția irlandeză a propus sâmbătă o reducere de 140 de miliarde de euro față de propunerea inițială a Comisiei Europene, afectând în principal fondurile pentru competitivitate și dezvoltare. În poziția adoptată în aprilie, Parlamentul European a cerut, dimpotrivă, o creștere de aproximativ zece procente și a propus noi resurse proprii, printre care o taxă pe serviciile digitale, o taxă pe jocurile de noroc online și impozitarea câștigurilor din criptomonede. Președinta Parlamentului a reafirmat sprijinul pentru Ucraina înaintea unei noi ierni grele și a salutat deschiderea a două noi clustere de negociere cu Ucraina și Republica Moldova.

Summitul este umbrit de atacurile din Marea Neagră. Președintele român Nicușor Dan a anunțat la Bruxelles că Consiliul Atlanticului de Nord, principalul organ decizional al NATO, va organiza o reuniune separată dedicată situației din Marea Neagră. Șeful statului s-a consultat cu premierul bulgar Rumen Radev și cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, și a scris pe X că, împreună cu aliații, s-au angajat să apere fiecare centimetru al teritoriului lor – inclusiv apele și spațiul aerian. În opinia sa, situația este gravă: nave comerciale sunt atacate și scufundate, marinari mor, sunt răniți sau dispar chiar în apropierea coastelor României și Bulgariei, iar acestui lucru trebuie să i se pună capăt. Nicușor Dan a mai declarat la Bruxelles că Rusia urmărește în mod evident destabilizarea societăților europene și slăbirea sprijinului acordat Ucrainei, iar răspunsul trebuie să fie continuarea sprijinului pentru Ucraina.

În aceeași zi, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a stabilit că Ungaria a încălcat dreptul UE atunci când a transformat automat pedepsele cu închisoarea cu executare ale traficanților de migranți în „arest special de reintegrare”, ceea ce, în practică, însemna eliberarea și expulzarea acestora. Guvernul Orbán a adoptat decretul în 2023, potrivit căruia persoanele condamnate pentru trafic de migranți sau tentativă de trafic erau eliberate, dar trebuiau să părăsească țara în termen de 72 de ore și nu se puteau întoarce pe durata pedepsei. Decretul a fost abrogat la 19 august 2025, însă până atunci fuseseră eliberați 2.525 de condamnați. Potrivit Comisiei Europene, reglementarea a creat un risc sistemic, favorizând nepedepsirea imigrației ilegale și punând în pericol eficiența politicilor europene de migrație și control la frontiere. Potrivit Curții de la Luxemburg, dispoziția nu poate fi considerată o pedeapsă efectivă, deoarece pedeapsa cu închisoarea nu este executată, fiind urmată doar de expulzare și de o interdicție temporară de intrare, neavând nici efect disuasiv, din moment ce traficanții de migranți știu că, în cel mai rău caz, vor fi doar expulzați. Curtea a considerat măsura și disproporționată, întrucât eliberarea se făcea automat, fără o evaluare individuală a circumstanțelor infracțiunii și a persoanei autorului, chiar și în cazuri grave pentru care dreptul UE prevede o pedeapsă minimă de opt ani de închisoare. Guvernul lui Péter Magyar a moștenit această reglementare de la regimul lui Viktor Orbán.

Pârloagă