Dan Tanasă, deputatul AUR cunoscut pentru atacurile sale anti-maghiare, va fi trimis în judecată

Parchetul General îl trimite în judecată pe Dan Tanasă, deputat al extremistei Alianțe pentru Unirea Românilor (AUR), acuzat de incitare la violență, discriminare sau la ură. Potrivit actului de acuzare, pe 19 august 2025 Tanasă a scris pe rețelele sociale: „Refuzați comanda dacă nu v-o aduce un român. Nu mai susțineți importul de muncitori necalificați din Asia și Africa. Treziți-vă! Dictatura nu se construiește niciodată de la sine, ci pe aplauzele celor cu mintea slabă. Occidentul se scufundă sub valul islamist, iar europenii plâng pe tăcute, pentru că nu au fost atenți la imigrația masivă. Eu nu vreau așa ceva în România!” Potrivit procurorilor, prin aceasta deputatul a incitat opinia publică la ură și discriminare pe criterii rasiale, naționale, etnice și religioase, împotriva muncitorilor asiatici și africani care lucrează în România.

Actul de acuzare mai subliniază că discriminarea poate perturba grav relațiile dintre cetățeni, întrucât raporturile sociale trebuie să se bazeze pe respect reciproc. Potrivit acestuia, nici imunitatea parlamentară nu îl protejează pe Tanasă, deoarece aceasta se referă doar la voturile și opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului, parlamentarii putând fi urmăriți penal pentru orice faptă care nu are legătură cu acestea. Cauza este judecată în primă instanță de Înalta Curte de Casație și Justiție, iar potrivit articolului 369 din Codul penal român, incitarea la ură se pedepsește cu închisoare de la șase luni la trei ani sau cu amendă.

Postarea lui Tanasă din august anul trecut nu a fost luată în serios doar de comentatori. Șapte zile mai târziu, în seara de 26 august, un tânăr din București, Cosmin Tudoran, l-a lovit cu pumnul în față, în Sectorul 2 al capitalei, pe un curier de mâncare din Bangladesh, numindu-l „intrus”, poruncindu-i să se întoarcă în țara lui și filmând chiar el atacul. Un polițist care se întorcea de la serviciu a observat scena și, după o scurtă urmărire, l-a reținut pe agresor, care a fost trimis în judecată pentru vătămare corporală cu mobil rasist și xenofob. În vară, Tudoran a publicat pe rețelele sociale și un montaj video în care apărea simbolul mișcării legionare, precum și imagini cu Hitler în fața unor steaguri cu zvastică.

Tanasă nu și-a cerut însă scuze, ci a afirmat că înregistrarea ar fi o înscenare „regizată de la început până la sfârșit”, susținând că violența stradală nu este o consecință a postărilor sale, ci a politicilor falimentare ale guvernelor, și că el nu atacă pe nimeni din cauza originii etnice. Poziția AUR este similară: atunci când Tanasă a fost audiat la Parchetul General pe 17 iulie anul acesta, partidul a numit procedura „un abuz evident” și a declarat că „respinge categoric punerea pe aceeași treaptă a criticii unei politici publice cu incitarea la ură”.

Pentru maghiarii din Transilvania, numele lui Dan Tanasă nu este unul necunoscut. De ani de zile, acesta vânează cu consecvență tot ce este maghiar: prin asociația Civic Media a intentat zeci de procese împotriva drapelului secuiesc, a inscripțiilor în limba maghiară și bilingve, a plăcuțelor în limba maghiară de la primării și împotriva aproape a tot ceea ce, în spațiul public, amintește de prezența comunității maghiare, iar în multe cazuri a câștigat aceste procese în instanță. Pentru campania sa anti-maghiară nu a fost însă niciodată tras la răspundere, întrucât în viața publică românească agitația împotriva maghiarilor nu este considerată, de decenii, o infracțiune, ci mai degrabă o virtute patriotică. Acum însă se pare că muncitorii străini din Filipine, Nepal, Sri Lanka și Bangladesh, fără de care nici construcțiile, nici restaurantele, nici livrarea de mâncare din România de astăzi nu ar mai funcționa, ar putea obține ceva ce drapelul secuiesc nu a reușit niciodată: să-i facă lui Tanasă probleme. Dacă Înalta Curte de Casație și Justiție îl va condamna în final, rămâne de văzut; având în vedere practica instanțelor din România, este posibil ca procesul să se prelungească ani de zile și, în cele din urmă, să se prescrie. Un lucru este însă deja clar: politica de ură a AUR nu se limitează la maghiari. Cel pe care astăzi îl deranjează o plăcuță bilingvă cu numele localității, mâine se va enerva din cauza culorii pielii unui curier, iar după o vreme, cineva va transforma vorbele în pumn și va lovi.

Ugar