Google a defrișat o pădure pe 500 de hectare pentru noul său centru de date

Scandalul defrișărilor Google din Finlanda a luat o nouă amploare după ce autoritatea finlandeză de autorizare și supraveghere ( LVV ) a anunțat pe 22 octombrie că a inițiat o anchetă de poliție în cazul centrului de date planificat la Muhos și că în apele din zonă au fost detectate modificări care indică o acidifiere. Compania a defrișat peste cinci sute de hectare de pădure în total, la două amplasamente din nordul Finlandei, încă înainte ca evaluările obligatorii de impact asupra mediului să fie finalizate.

Directorul de comunicare al Google pentru Muhos a confirmat pentru postul public Yle că au fost defrișate aproximativ 330 de hectare, iar la Otanmäki, parte a orașului Kajaani, puțin sub două sute de hectare. Potrivit estimărilor ecologiștilor, acest lucru înseamnă circa 250.000 de copaci la primul amplasament și încă 150.000 la cel de-al doilea. Conform autorității, la ambele amplasamente s-au desfășurat lucrări ample: s-au tăiat copacii, s-a îndepărtat stratul fertil de sol, au fost construite drumuri de acces și zone de depozitare, modificându-se astfel exact acel mediu a cărui stare și posibilă suprasolicitare ar fi trebuit evaluate prin studiu. Ordinul emis prevede încetarea imediată a lucrărilor, cel mai târziu până pe 23 octombrie, și rămâne în vigoare până la finalizarea evaluărilor de impact. Totuși, nu interzice complet toate activitățile: planificarea, măsurătorile, studiile geotehnice și lucrările cu efect minor și ușor remediabil pot continua.

Filiala finlandeză a Google, Tuike Finland, a răspuns pe 14 octombrie că a suspendat lucrările pregătitoare în discuție la ambele amplasamente. Compania explică situația prin faptul că s-a bazat pe notificările depuse conform legii forestiere și pe prevederile legii construcțiilor referitoare la lucrările pregătitoare, iar din discuțiile avute cu autoritățile a înțeles că procedura sa este acceptabilă. Potrivit agenției de presă finlandeze STT, însă, autoritatea a semnalat deja în mai, în cazul Muhos, că va fi necesară o evaluare a impactului asupra mediului — un detaliu care face mult mai stânjenitoare explicația ulterioară bazată pe interpretarea legii, întrucât nu este vorba despre un gigant american care s-a rătăcit pur și simplu printre paragrafele legislației finlandeze. Comunicatul din 22 octombrie al autorităților municipale din Kajaani atrage atenția asupra unei distincții importante: orașul susține că, în cadrul procedurii de urbanism, au fost realizate evaluări detaliate de protecție a naturii, defrișarea a fost notificată, iar habitatele valoroase au fost luate în considerare, dar aceste evaluări nu înlocuiesc din punct de vedere juridic evaluarea de impact asupra mediului a investiției. Orașul a mai precizat că nu a eliberat încă autorizația de construire, iar instanța administrativă a interzis pe 7 octombrie, până la soluționarea cazului, punerea în aplicare a planului de detaliu Otanmäki–Humpinsuo.

Într-un reportaj al publicației The Guardian, locuitorii din zonă au vorbit despre apă decolorată și despre fauna modificată după defrișarea pădurii, iar cel mai recent comunicat al LVV face deja referire la rezultate concrete de măsurare. Potrivit autorității, în zona Muhos se găsesc șisturi negre și soluri generatoare de aciditate, astfel încât drenarea apei și lucrările de terasament pot crește aciditatea și conținutul de metale din ape, iar rezultatele controalelor depuse de companie indică deja modificări care sugerează acidifiere. O mare parte din cei aproximativ nouă kilometri de șanțuri noi planificate a fost deja săpată, cu toate că lucrările de săpare a șanțurilor ar fi trebuit notificate cu cel puțin șaizeci de zile înainte de începerea lor. De aceea, autoritatea cere o autorizație privind regimul apelor și, până pe 5 noiembrie, un plan detaliat de gestionare a apei, verificat independent, întrucât consideră insuficiente, de la sine, soluțiile propuse de Google. Se examinează separat și starea unui loc de reproducere și odihnă al unei specii de broască de baltă care trăiește în zonă.

Scandalul s-a extins și asupra lanțului de aprovizionare al industriei forestiere finlandeze. Yle a descoperit că lemnul provenit din cele două amplasamente a ajuns, prin intermediari, și la UPM, și la Metsä Group, iar companiile au suspendat livrările respective până la clarificarea situației. Metsä Group a raportat circa cinci mii de metri cubi de lemn provenit din Otanmäki, iar UPM câteva mii de metri cubi. Stora Enso a negat inițial că ar fi implicată, însă pe 17 octombrie a recunoscut că, prin intermediul unui furnizor, aproximativ cinci mii de metri cubi de bușteni și lemn fibros provenit din Muhos au ajuns la unitatea sa din Oulu, subliniind totuși că nu a avut un contract direct cu Google pentru exploatare forestieră sau transport. Potrivit directorului din Finlanda al organismului de certificare forestieră FSC, lemnul exploatat ilegal nu poate intra în sistemul certificat și nu poate fi amestecat cu produse certificate, iar PEFC investighează, de asemenea, situația. Lemnul tăiat nu a rămas deci nevândut, o parte a ajuns deja în procesarea industrială, iar întrebarea este acum dacă poate fi folosit și ce consecințe are pentru certificare, astfel încât riscul nu se limitează la gardul Google, ci afectează și furnizorii, și procesatorii.

Programul Google din Finlanda, anunțat în septembrie, în valoare de 13 miliarde de euro, include mai multe amplasamente, centre de date, infrastructură asociată, precum și parteneriate energetice și locale, cea mai mare parte a investițiilor fiind prevăzută pentru 2027–2028. Cu privire la beneficiile economice circulă afirmații diametral opuse. Jussi Kangasharju, profesor de informatică la Universitatea din Helsinki, a declarat pentru The Guardian că ocuparea forței de muncă la nivel local este limitată și că rămâne puțin impozit pe profit în Finlanda, în timp ce Google invocă efecte naționale asupra furnizorilor și ocupării forței de muncă, estimând că faza de construcție ar susține peste 37.000 de locuri de muncă, iar operarea ar crea locuri de muncă pe termen lung. La Muhos este cunoscut un acord concret cu administrația locală. În august 2025, localitatea a anunțat că a încheiat un contract de utilizare a terenului în valoare de 26 de milioane de euro cu Tuike Finland, pentru construirea utilităților și a drumurilor. Totuși, potrivit bugetului municipal pentru 2026, acestor venituri le corespund cheltuieli de infrastructură de aproximativ aceeași valoare, astfel încât nu este vorba despre un profit net, liber de utilizat. Acordul include și o compensare pentru protecția pădurilor pe circa 255 de hectare, independentă de reîmpădurirea a 130 de hectare promisă de Google la Muhos.

Una dintre cele mai importante probleme din dezbaterea națională privind centrele de date este alimentarea cu energie. Potrivit previziunii operatorului rețelei finlandeze Fingrid din septembrie, consumul anual de energie electrică al țării ar putea crește de la circa 85 de terawați-oră în 2025 la 106–123 de terawați-oră până în 2030, în această creștere jucând un rol, pe lângă centrele de date, și electrificarea industriei, producția de hidrogen, precum și transformarea sistemelor de încălzire și transport. Fingrid cere, de aceea, construirea de noi capacități de producție și de centrale reglabile, independente de condițiile meteorologice. De aici nu rezultă automat că vreuna dintre instalațiile Google ar scumpi facturile la electricitate ale gospodăriilor cu o sumă anume, dar rezultă că astfel de investiții trebuie armonizate cu întregul sistem energetic al țării. Compania răspunde la aceste provocări prin acorduri energetice: potrivit propriilor declarații, a semnat un contract pe 22 de ani pentru prelungirea duratei de funcționare a centralei nucleare de la Loviisa, susține noi capacități eoliene și a contractat și un sistem de stocare a energiei pe baterii de 94 de megawați — angajamente importante, dar care nu înlocuiesc procedurile de protecție a mediului de la fața locului. A avut loc o schimbare importantă și în domeniul fiscal: potrivit autorității fiscale finlandeze, de la 1 iulie 2026 centrele de date au fost excluse din categoria tarifului redus la energia electrică, iar potrivit ministerului de finanțe, impozitul lor a crescut de la 0,05 cenți la 2,24 cenți pe kilowatt-oră.

Inițiativa cetățenească care cere o reglementare mai strictă a centrelor de date a fost susținută, potrivit celor mai recente date din registrul oficial, de 96.522 de persoane. Inițiatorii cer condiții pentru racordarea la rețea, cerințe privind rezerva de alimentare, valorificarea căldurii reziduale și o taxă separată pentru resursele utilizate, astfel încât costurile legate de consumul de electricitate și apă, precum și de impactul asupra mediului, să fie suportate mai echitabil și de operatori. Potrivit autorității, lucrările desfășurate înainte de evaluarea de mediu pot restrânge opțiunile reale de decizie, iar administrația locală din Kajaani recunoaște ea însăși că trebuie îmbunătățite coordonarea administrativă și fluxul de informații în cazul investițiilor mari, pentru că, până când diferitele proceduri se sincronizează, o parte semnificativă a pădurii a dispărut deja, o parte din lemn a ajuns la procesatori, iar pentru gestionarea apei trebuie depuse planuri noi. Beneficiile promise ale investiției mai pot fi încă evaluate, dar pădurea defrișată nu mai poate fi înlocuită de nimeni.

Ugar