Rușine! Ungaria a blocat din nou, prin veto, procesul de adezime al Ucrainei la UE

Ungaria a refuzat marți, la Bruxelles, să aprobe rezultatele evaluării analitice (screening-ului) pentru ultimele două grupuri de capitole din negocierile de adezime ale Ucrainei la UE, blocând astfel, pentru moment, pregătirea deschiderii clusterelor 4 și 5. Despre acest lucru au informat mai mulți diplomați europeni familiarizați cu negocierile, după o reuniune a grupului de lucru pentru extindere al Consiliului Uniunii Europene (COELA), corespondentul de la Bruxelles al publicației ucrainene Jevropejska Pravda (Adevărul European).

Sursele nu au dezvăluit cu ce argumente a justificat reprezentantul ungar refuzul, iar Budapesta nu a comentat oficial decizia. Clusterul 4 acoperă agenda ecologică și conectivitatea durabilă, respectiv transporturile, energia, rețelele transeuropene, protecția mediului și schimbările climatice. Clusterul 5 se referă la resurse, agricultură și politica de coeziune, incluzând agricultura, sănătatea animală și vegetală, pescuitul, precum și dispozițiile financiare și bugetare. Pentru Ucraina, acestea sunt cele mai dificile și mai costisitoare capitole, iar chestiunile legate de agricultură și coeziune sunt exact cele care afectează cel mai direct interesele fermierilor maghiari și polonezi.

COELA, cu numele complet Grupul de lucru pentru extindere și pentru țările care negociază adezimea, este unul dintre organismele tehnice ale Consiliului Uniunii Europene. În Consiliu participă delegații guvernelor statelor membre, iar deciziile politice majore sunt luate de miniștri și de șefii de stat și de guvern. Acestea sunt însă pregătite de câteva zeci de astfel de grupuri de lucru, în care diplomați ai reprezentanțelor permanente ale statelor membre la Bruxelles negociază între ei. În grupul de lucru pentru extindere, Ungaria este reprezentată de diplomatul responsabil cu extinderea din cadrul Reprezentanței permanente a Ungariei la Bruxelles, care nu decide după propria judecată, ci pe baza instrucțiunilor primite de la guvernul de la Budapesta, în primul rând de la Ministerul Afacerilor Externe - deci de la Anita Orbán. Refuzul de marți nu a fost, așadar, decizia individuală a unui funcționar de la Bruxelles, ci poziția guvernului ungar.

În procesul negocierilor de adezime
grupul de lucru joacă un rol-cheie

Deschiderea fiecărui grup de capitole de negociere este precedată de o evaluare analitică (screening), prin care Comisia Europeană analizează în ce măsură legislația țării candidate corespunde normelor UE în domeniul respectiv. Rezultatele evaluării trebuie aprobate de statele membre în cadrul grupului de lucru, abia după aceea decizia poate ajunge la Comitetul ambasadorilor statelor membre, apoi la miniștri, și numai după aceasta poate fi deschis clusterul respectiv la o conferință interguvernamentală. Întrucât fiecare etapă a extinderii necesită unanimitate, refuzul unei singure țări este suficient pentru ca procesul să se blocheze deja la acest nivel tehnic. De aceea Budapesta poate opri procesul încă din grupul de lucru, fără ca problema să devină o dezbatere politică publică.

Blocarea este surprinzătoare, pentru că până acum o săptămână relația ungaro-ucraineană părea să ajungă la un punct de inflexiune. Parlamentul ucrainean a adoptat pe 12 octombrie modificarea legii privind educația minorităților, pe care Budapesta o pusese drept condiție, iar Consiliul Uniunii Europene a deschis oficial, pe 13 octombrie, clusterele 2 și 3. Volodimir Zelenski și Péter Magyar au avut, la summit-ul UE de săptămâna trecută, prima lor întrevedere directă, iar Péter Magyar s-a arătat dispus să permită tranzitul cerealelor ucrainene către Europa de Vest, cei doi lideri planificând și o întâlnire la Berehove până la finalul anului. Viceprim-ministrul ucrainean Vsevolod Chentsov declarase luni, pentru Jevropejska Pravda, că s-a reușit „o întorsătură de pagină” în relații, și că Ungaria nu mai pune obstacole în calea Ucrainei către UE. O zi mai târziu s-a aflat că întorsătura a fost cel mult de o filă.

Motivele din spatele poziției ungare pot fi, pentru moment, doar presupuse, dar declarațiile anterioare ale Budapestei oferă câteva indicii. La summit-ul de săptămâna trecută, Péter Magyar a declarat: „Sunt în total șase clustere și nu considerăm o idee bună să le deschidem pe toate deodată”, pentru că, în opinia sa, acesta ar fi un semnal greșit pentru candidații din Balcanii de Vest, care așteaptă de ani de zile. Momentul ales este și el semnificativ: deschiderea capitolului agricol este percepută de fermierii unguri ca un preambul al unui aflux nelimitat de cereale ucrainene, iar guvernul Tisza este, de la campania electorală din primăvară, foarte atent să nu fie etichetat drept trădător al fermierilor - în timp ce presa ungară tace în mare măsură asupra faptului că regimul lui Viktor Orbán s-a implicat activ în importul și comercializarea cerealelor ucrainene în Ungaria, iar directorul juridic al holdingului de stat care supraveghea acest proces a fost chiar Péter Magyar.

Ucraina s-a confruntat anul acesta deja de patru ori cu vetoul Ungariei: primul cluster, care include chestiuni fundamentale, a fost blocat în iunie, al șaselea, cel privind relațiile externe, în iulie, iar clusterele 2 și 3 au fost deschise, după tratative îndelungate, pe 13 octombrie. Președinția irlandeză rotativă dorește, în continuare, ca și clusterele 4 și 5 să fie deschise până la finalul anului, dar actuala mișcare a Ungariei pune în pericol și acest calendar. În perioada guvernării Orbán, Budapesta a pus veto deschis, zgomotos și cu mândrie, pe când guvernul lui Péter Magyar vorbește pe un ton diferit și, după adoptarea legii minorităților, a mai temperat într-adevăr politica sa de blocare. Dansul păunului, însă, se pare că a rămas același.

Sursă