Mureșan încearcă, dar cochetează cu alegeri anticipate care ar lovi PSD

Premierul desemnat Siegfried Mureșan a depus sâmbătă la Parlament programul de guvernare și lista miniștrilor, demarând astfel oficial procedura parlamentară de învestire a cabinetului. Miniștrii propuși vor fi audiați luni în comisiile de specialitate, iar votul de învestitură ar putea avea loc marți. Miniștrii sunt deci stabiliți, programul este pregătit, portofoliile au fost distribuite, mai lipsește doar un mic detaliu: majoritatea parlamentară. PNL, USR și UDMR dispun împreună de 170 de voturi sigure, în timp ce pentru învestirea guvernului sunt necesare 233 de voturi. Mureșan ar trebui, deci, să găsească în câteva zile cel puțin încă 63 de deputați și senatori.

Premierul desemnat nu a vorbit însă, la depunerea documentelor, ca unul care se pregătește pentru un vot deja pierdut, ci a transferat responsabilitatea politică asupra PSD, legând mai clar decât oricând căderea eventuală a guvernului Mureșan de posibilitatea unor alegeri anticipate.

„PSD va fi pus săptămâna viitoare la testul adevărului. Programul de guvernare conține și măsuri sociale. PSD are o responsabilitate gravă pentru criza politică. Dacă PSD nu votează guvernul, se deschide calea către alegeri anticipate, pe care șeful statului le poate convoca oricând după aceea”

– a declarat Mureșan.

Aceasta este partea cea mai importantă a declarației, pentru că Mureșan nu a transmis mesajul doar către PSD, ci și către președintele care a spus recent, de la New York, că alegerile anticipate ar fi o soluție proastă și că nu dorește să le convoace. Potrivit lui Mureșan, experții PNL, USR și UDMR au elaborat programul de guvernare în doar cinci zile.

„Am reușit ca, în cinci zile, împreună cu experții și specialiștii celor trei partide care susțin guvernul – Partidul Național Liberal, Uniunea Salvați România și Uniunea Democrată Maghiară din România – să elaborăm un program extrem de concret”, a spus el. Premierul desemnat a vorbit în discursul său despre 372 de măsuri concrete, în timp ce varianta programului obținută de HotNews conținea 381 de măsuri. Motivul diferenței nu este clar momentan: este posibil ca unele puncte ale programului să fi fost modificate sau fuzionate în ședințele de vineri ale partidelor.

„Am reușit să depunem un program extrem de concret, detaliat și cuprinzător, care conține 372 de măsuri pe care guvernul le va implementa pentru România, și am reușit să depunem și lista miniștrilor: oameni competenți, responsabili și serioși, capabili să implementeze acest program”

– a afirmat Mureșan. El a adăugat că întâi a fost elaborat programul de guvernare și doar după aceea au fost aleși miniștrii care trebuie să-l implementeze. Aceasta sună, desigur, mai frumos ca variantă de comunicare politică decât realitatea în care cele trei partide și-au împărțit zile în șir ministerele între ele, mai ales în lumina disputei dintre USR și UDMR privind Ministerul Justiției, dar să rămânem la varianta oficială. Mureșan a mai declarat că programul detaliat a fost finalizat vineri, după care conducerile UDMR, PNL și, în cele din urmă, USR au aprobat documentul și lista miniștrilor propuși.

Mureșan a promis o Românie modernă, prosperă, dreaptă și sigură. Potrivit definiției sale, în România modernă există mai puțină birocrație, iar serviciile statului funcționează cu adevărat; în România prosperă, oamenii nu se luptă lună de lună să-și plătească facturile; iar în România dreaptă, legea se aplică tuturor, iar cei care o încalcă sunt tras la răspundere rapid. Această din urmă promisiune sună deosebit de frumos într-o țară în care una dintre cele mai mari dispute din negocierile privind formarea guvernului dintre partide a fost tocmai aceea cine își poate pune omul în fruntea Ministerului Justiției. Potrivit premierului desemnat, însă, adevărata dezvoltare trebuie să înceapă chiar de la stat, motiv pentru care prima parte a programului este dedicată reformei statului.

Printre angajamentele cabinetului se numără:

• reducerea numărului de deputați și senatori pe baza datelor ultimului recensământ;

• limitarea numărului de secretari de stat în fiecare minister;

• reducerea la trei a numărului de viceprim-miniștri;

• asigurarea faptului că toți cei trei viceprim-miniștri conduc și un minister real;

• interzicerea cumulului simultan de pensie de stat și salariu de stat;

• fuzionarea agențiilor de stat;

• reformarea administrației centrale și locale;

• adoptarea unei noi legi a salarizării în sectorul public;

• precum și reforma unor instituții din sistemul de justiție.

Programul promite, de asemenea, că în 2027 și 2028 nu vor fi introduse taxe noi, că, în funcție de posibilitățile bugetare, TVA va fi redusă din nou de la 21 la 19 procente, că va fi eliminat cumulul de salariu și pensie de stat, că TAROM va fi privatizată și că numărul mandatelor parlamentare va fi redus cu aproximativ 13 procente. Soarta cabinetului depinde marți în primul rând de PSD. Conducerea social-democraților a decis oficial să nu susțină guvernul Mureșan, iar Sorin Grindeanu a numit cabinetul în curs de formare o „ediție mai tânără” a guvernului Bolojan, însă Mureșan s-a adresat de fapt direct deputaților și senatorilor PSD atunci când a evocat posibilitatea unor alegeri anticipate – dacă guvernul cade, s-ar putea îndeplini condițiile constituționale pentru dizolvarea Parlamentului, iar președintele ar putea decide convocarea unor alegeri anticipate. La cele 170 de voturi sigure s-ar putea alătura, teoretic, cei 17 reprezentanți ai minorităților naționale și cei 23 de parlamentari independenți sau fără partid. Dar și așa s-ar aduna doar 210 voturi, astfel că, până și în acest scenariu extrem de optimist, ar mai lipsi 23 de voturi, care ar putea veni fie din PSD, fie din grupurile parlamentare rezultate din desprinderi de la AUR, SOS România sau POT. Mureșan susține că nu negociază cu AUR, dar a declarat anterior și că nu poate împiedica deputații AUR să voteze pentru guvernul său. Marți se va vedea dacă acest lucru este suficient pentru a convinge 63 de parlamentari sau dacă România, după patru luni de criză politică, se va afla din nou exact unde a fost: fără guvern, cu partide care se amenință reciproc și cu o extremă dreaptă care așteaptă calmă să vină la putere.

Sursă: HotNews