Rachete au lovit Kievul, în timp ce Trump promite un „acord mare și frumos”
Rusia a atacat Ucraina în noaptea de vineri spre sâmbătă cu 172 de drone și 36 de rachete balistice, cu doar câteva zile înainte de începerea, marți, la Abu Dhabi, a negocierilor de pace trilaterale. Potrivit președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, scopul Moscovei a fost „să scufunde Kievul și întreaga țară în întuneric”.
Loviturile au atins, pe lângă Kiev, alte douăsprezece regiuni, principalele ținte fiind liniile electrice și substațiile care transportă energia produsă în centralele nucleare către Kiev și regiunile centrale. Potrivit lui Zelenski, din cele 36 de rachete au fost doborâte doar patru, explicația fiind faptul că Ucraina are puține rachete interceptoare.
Potrivit relatărilor CBS News și Radio Europa Liberă, în regiunea Dnipropetrovsk a murit o persoană, iar în întreaga țară cel puțin nouă au fost rănite, printre care doi copii. La Kiev au fost avariate blocuri de locuințe și magazine, iar în sectorul Soloviivski o grădiniță a fost grav afectată. În capitală au fost întreruperi de curent, de căldură și de alimentare cu apă, în timp ce noaptea temperaturile au fost în jurul a zero grade. Din cauza atacului cu rachete a fost închis Podul de Nord, de aproximativ 800 de metri, care face legătura între cartierele de pe malul estic al Niprului și centrul orașului, a cărui reparație, potrivit lui Klitschko, a început deja. Pe lângă Kiev, întreruperile de curent au afectat grav și regiunile Jitomir, Harkiv, Donețk și Dnipropetrovsk. Potrivit lui Zelenski, una dintre instalațiile energetice a fost lovită de rachete KN-23, „fabricate și livrate de Coreea de Nord”. Președintele ucrainean a cerut din acest motiv sancțiuni mai dure și mai mult sprijin militar american. Ministerul rus al Apărării a confirmat, de asemenea, loviturile asupra Kievului, afirmând că pe Podul de Nord erau transportate arme și echipamente militare pentru trupele ucrainene. Potrivit Moscovei, a fost lovită și uzina Meridian din regiunea Kiev, care ar produce drone de tip Flamingo, precum și o substație din Jitomir și o navă cargo în Marea Neagră. În aceeași noapte, Ucraina a atacat cu drone rafinăria de petrol de la Saratov, unde a izbucnit un incendiu. Potrivit Statului Major, a fost lovită și uzina Proton-Elektroteks din Orel, care produce componente pentru rachetele Iskander-M.
Atacul este deosebit de semnificativ pentru că președintele american Donald Trump declarase vineri că încheierea războiului este iminentă, vorbind despre un „acord mare și frumos” cu Moscova, iar răspunsul a venit câteva ore mai târziu sub formă de rachete asupra Kievului. Negocierile de la Abu Dhabi vor avea loc pe 10 și 11 noiembrie, cu mediere americană din partea lui Steve Witkoff și Jared Kushner, delegația rusă fiind condusă de Vladimir Medinski, iar cea ucraineană de Rustem Umerov. Aceasta va fi a patra rundă mediată de administrația Trump, după ce precedentele trei s-au încheiat fără rezultate concrete, ultima având loc în februarie, la Geneva. Principalul punct de dispută rămâne cine va controla teritoriile aflate sub ocupație rusă și ce garanții de securitate pe termen lung va primi Ucraina.
Potrivit lui Zelenski, Rusia tratează și diplomația ca pe un instrument al agresiunii, lucru confirmat și de evenimentele din ultimele săptămâni. În localitatea Komișuvaha, din regiunea Zaporijjia, bombele plutitoare rusești au lovit luni o fostă școală și un adăpost antiaerian, în timp ce locuitorii așteptau ajutoare. Numărul morților a crescut, potrivit CBS, la 55, iar încă aproximativ o duzină de persoane sunt date disparute. În regiunea Herson, în jurul localității ocupate Olesky, în timpul unui armistițiu local de șase zile au fost evacuați aproximativ opt sute de civili, la stabilirea acestei pauze temporare a contribuit și Melania Trump.
Ugar
V-a plăcut articolul?
Susțineți munca noastră cu o donație mică
Plată securizată prin Stripe • Min. 2 EUR
Recomandări Gesta:

Cercetare de la Oxford: când statul se retrage, extremismul promite un viitor satului
Întâi se termină munca, apoi se închide școala și poșta, iar în cele din urmă trenul nu mai oprește deloc. Cine poate, se mută, iar cine rămâne trebuie să se descurce tot mai mult fără instituțiile pe care se putea baza până acum. Cercetarea de cinci ani a Universității Oxford a analizat cum ajung regiuni întregi în această situație, cum se descurcă cei care rămân pe loc și de ce extremele…

Cancelarul Merz s-a mai bărbătit puțin
Fie susținem toți Ucraina — fie nu avem bani nici noi.

«Nu-l pot da» american: l-a luat cip-cip-cioara chinezească
După ce în SUA s-a format un consens politic larg potrivit căruia cipurile de mare performanță necesare pentru antrenarea și rularea inteligenței artificiale nu ar trebui exportate în China, în octombrie 2022 Biden a emis decretul în acest sens, care a fost apoi înăsprit și mai mult.

Parlamentul român nu îl va trage la răspundere pe Lóránt Antal în locul nostru
Antal și UDMR scapă basma curată chiar și de ceea ce nici premierul României nu a scăpat.

Brutal: pragul de populație al reformei ar putea ajunge și la 3.000 de locuitori, ceea ce ar putea duce la dispariția unor localități maghiare. UDMR tace!
Abia ieri scriam că ședința de astăzi a PSD merită urmărită cu ochii mari și urechile ciulite, iar acum vine și vestea-bombă: partidul de guvernământ are în vedere mai multe scenarii privind reforma administrativă, iar una dintre variante nu mai vizează fuzionarea unităților administrative autonome cu sub 1.500 de locuitori, ci – așa cum a avertizat Ugar și anterior – ar fixa pragul la trei mii…