Radev consideră problema faptul că atacatorul rus este numit pe nume

Rumen Radev, premierul Bulgariei, a tras o învățătură aparte de securitate din atacurile cu drone de la Marea Neagră: potrivit lui, România a fost ținta unor noi atacuri pentru că Bucureștiul l-a numit pe Rusia drept responsabil. Potrivit celor afirmate luni, la forumul economic de la Sofia, unul dintre secretele liniștii din regiune ar putea fi ca țările atacate să tacă, cu suficient tact, despre cine le atacă, în speranța că Moscova apreciază gestul de delicatețe.

Potrivit relatării publicației Trud, Radev a spus că România a făcut Rusia responsabilă pentru atacurile cu drone de pe Marea Neagră, „iar acest lucru a condus la noi atacuri împotriva navelor aflate în zona economică exclusivă a României”. Premierul bulgar a stabilit, așadar, o legătură cauzală între numirea agresorului și atacurile ulterioare, susținând în același timp că el este dispus să formuleze acuzații doar pe baza unor dovezi clare. Acest raționament conține o contradicție aparte: dacă, potrivit lui Radev, nu știm cu certitudine cine a atacat, de unde știe totuși că noile atacuri au fost, de fapt, o represalie pentru numirea Rusiei? Pentru a stabili o asemenea legătură cu atâta siguranță, ar trebui să aibă o idee destul de clară despre cine alege țintele și pe baza căror criterii. Rigoarea privind dovezile se aplică, așadar, doar atunci când vine vorba de numirea atacatorului, în timp ce pentru a insinua responsabilitatea vecinului atacat este suficientă o simplă intuiție de premier.

Radev s-a mândrit totodată cu faptul că, dintre premierii celor trei state membre NATO de la Marea Neagră – Bulgaria, România și Turcia –, numai el a chemat ambasadorul rus pentru a-i expune clar poziția sa, adăugând însă că are principii, de aceea așteaptă dovezi clare și nu este dispus să facă acuzații pe baza unor sloganuri — iar disonanța cognitivă din această afirmație ar trebui trimisă lui Ottó Gajdics, cu siguranță o va aprecia. Premierul bulgar a vorbit elogios și despre unitățile de salvare ale țării sale, care au intervenit la locul incidentelor din zona economică exclusivă a Bulgariei în ciuda întunericului și a condițiilor meteorologice dificile. În legătură cu salvarea navei Chelsea 3, a promis o anchetă amănunțită și a precizat că securitatea Bulgariei se bazează pe UE, NATO și pe parteneriatul transatlantic solid cu Statele Unite — toate acestea coexistând fără probleme, în același discurs, cu ideea că necazul unui alt stat membru NATO ar fi fost cauzat, în parte, de faptul că a vorbit prea clar despre atacuri.

Din cuvintele lui Radev rezultă că Moscova urmărește cine are curajul să o numească agresor și, în consecință, își alege următoarea țintă. În această poveste, reținerea Bulgariei joacă rolul autoapărării înțelepte, iar sinceritatea României pe cel al imprudenței periculoase — cu alte cuvinte, responsabilitatea evitării atacurilor se transferă frumos asupra celui ale cărui nave și siguranță sunt amenințate. În spate se află însă incidente maritime foarte reale: potrivit sintezei publicate de Trud, între 5 și 23 octombrie opt nave comerciale au fost afectate sau implicate în evenimente legate de atacuri cu drone în largul coastelor Bulgariei și României. Clarificarea acestora necesită anchete și dovezi, însă Radev a trecut el însuși peste acest lucru, oferind o explicație deja pregătită pentru motivul continuării atacurilor în zona românească. Premierul bulgar proclamă astfel, în același timp, loialitate față de alianță și transmite un regulament al intimidării: NATO este fundamentul securității noastre, dar, totuși, să ne exprimăm cu grijă, ca atacatorul să nu se simtă jignit. La final s-ar putea descoperi că cel mai important instrument de protecție a navigației la Marea Neagră este o eschivă verbală bine aleasă, iar dronele se întorc din drum doar pentru că un guvern a avut amabilitatea de a nu-i numi expeditorul.

Ugar