Republica Moldova demonstrează din nou ce înseamnă să tratezi cu seriozitate apărarea țării

Republica Moldova adoptă tot mai multe măsuri pe care, pe bună dreptate, le-am aștepta și din partea unui stat membru NATO, dacă acesta își tratează cu seriozitate propria securitate. Atunci când a trebuit să apere alegerile de ingerența rusă, Chișinăul a demascat rețele, a urmărit fluxuri financiare și și-a consolidat apărarea cu parteneri externi; acum vrea să folosească experiența de luptă a ucrainenilor pentru a-și proteja spațiul aerian. Pe 26 octombrie, la Kiev, cele două țări au semnat un acord de cooperare militaro-tehnică, discutând în același timp despre dezvoltarea conexiunilor energetice și a rutelor de transport indispensabile exportului ucrainean.

Republica Moldova nu este membră NATO, dar conducerea sa pare să înțeleagă că securitatea țării trebuie adaptată la amenințările reale, iar pentru apărare trebuie căutate cunoștințele, mijloacele și aliații necesari. Această atitudine s-a văzut deja în lupta împotriva ingerinței electorale rusești, când autoritățile au trebuit să facă față unor rețele de cumpărare a voturilor, dezinformării, atacurilor cibernetice și tentativelor de provocare. Raportul misiunii de observare electorală a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei a enumerat, printre experiențele din 2024 și 2025, cumpărarea de voturi legată de Ilan Șor, conținuturi media false, ferme de boți, amenințări cu bombe și grupuri pregătite pentru provocări de stradă. Potrivit documentelor Uniunii Europene, Republica Moldova și-a consolidat, cu ajutor european, apărarea cibernetică, securitatea internă și capacitatea de detectare a fluxurilor financiare ilegale, iar în iunie 2025 a exersat împreună cu Comisia Europeană gestionarea atacurilor digitale care amenință alegerile. Chișinăul a adăugat astfel avertismentelor și o pregătire instituțională. Document de lucru

Acordul semnat acum la Kiev continuă aceeași abordare practică, aplicată acum în domeniul apărării militare. Premierul moldovean Vasile Tofan și omologul său ucrainean, Serhii Koreakov, au anunțat cooperarea într-o conferință de presă comună, care oferă posibilitatea transferului de experiență în materie de apărare. Republica Moldova este interesată în special de apărarea antidronă, domeniu în care Ucraina a acumulat o experiență extraordinară din cauza atacurilor rusești zilnice. Potrivit lui Tofan, de la începutul invaziei ruse, din februarie 2022, spațiul aerian al Moldovei a fost violat de peste o sută de ori, iar pe teritoriul țării au ajuns drone și fragmente de muniție. Premierul caută, de aceea, soluții eficiente și accesibile, cu care Republica Moldova să își poată proteja la rândul ei spațiul aerian, considerând deosebit de valoroase în acest sens dezvoltările și experiența de luptă ale ucrainenilor. Este o decizie destul de firească pentru o țară cu resurse limitate, care se află în vecinătatea directă a celui mai mare război din Europa. Ucrainenii trebuie să se adapteze constant dronelor rusești, metodelor de atac în schimbare și atacurilor masive, astfel că metodele de apărare mai ieftine dezvoltate de ei pot fi importante și pentru Republica Moldova. Relatarea despre întâlnire nu a prezentat achiziții concrete de armament sau un calendar de desfășurare, dar direcția cooperării a fost clar stabilită.

Kievul a propus, de asemenea, o cooperare mai strânsă în domeniul deminării și a sugerat extinderea participării Republicii Moldova în coaliția de deminare, care coordonează sprijinul internațional acordat Ucrainei. Koreakov a legat acordul de aspirațiile europene comune ale celor două țări, subliniind că securitatea Republicii Moldova este importantă și pentru Ucraina, iar aderarea ambelor state la UE ar consolida stabilitatea întregii regiuni. Premierul moldovean s-a exprimat, la rândul său, în termeni clari cu privire la responsabilitatea Rusiei: a cerut o pace justă și durabilă în Ucraina, a declarat că Rusia trebuie să răspundă pentru faptele sale și să înapoieze copiii ucraineni deportați. A confirmat, de asemenea, că Republica Moldova va continua să sprijine Ucraina politic, diplomatic și umanitar. Discuțiile de la Kiev au vizat însă o cooperare mult mai amplă decât apărarea antiaeriană, întrucât atacurile rusești pun în pericol în mod constant și siguranța rutelor comerciale, precum și a aprovizionării cu energie. Ucraina a cerut astfel ca Republica Moldova să prelungească și pentru 2027 reducerea de cincizeci la sută a tarifului pentru tranzitul feroviar al mărfurilor ucrainene, convenită în august până la finalul anului curent.

Potrivit lui Koreakov, din cauza atacurilor rusești tot mai intense asupra porturilor ucrainene, sunt necesare rute alternative sigure, iar tranzitul prin Republica Moldova joacă deja un rol tot mai important: potrivit acestuia, în primele opt luni ale anului curent volumul mărfurilor transportate în tranzit s-a triplat. Premierul ucrainean a argumentat în favoarea menținerii reducerii tarifare, spunând că aceasta este avantajoasă pentru ambele țări, oferind Republicii Moldova venituri, iar Ucrainei posibilități de export mai previzibile și distribuite pe mai multe direcții. Pentru creșterea capacității, a propus și folosirea unor locomotive și a personalului feroviar ucrainean pe tronsonul Ocnița–Berești și a oferit transferul experienței acumulate de căile ferate ucrainene în timpul războiului. Printre acestea se numără refacerea infrastructurii avariate și repunerea rapidă în funcțiune a circulației, care, în condițiile atacurilor repetate, a devenit o condiție esențială pentru funcționarea țării. S-a discutat și despre modernizarea punctelor de trecere a frontierei și extinderea controalelor comune, cu referire specială la podul provizoriu Iampil–Cosăuți, ale cărui lucrări principale ar urma să fie finalizate până la finele anului. Dezvoltarea legăturilor rutiere și feroviare poate sprijini, pe lângă export, și investițiile, precum și viitoarea reconstrucție a Ucrainei.

O logică similară se aplică și în domeniul energetic, unde cele două țări vor să își reducă vulnerabilitatea prin mai multe interconectări și asistență reciprocă. Koreakov i-a mulțumit Republicii Moldova pentru reducerea de nouăzeci la sută a tarifului de intrare pentru tranzitul de gaze și a anunțat că depozitele subterane de gaze din Ucraina sunt disponibile și pentru Republica Moldova. Potrivit lui Tofan, cele două părți vor accelera semnarea unui memorandum de cooperare între operatorii de sisteme electroenergetice Moldelectrica și Ukrenergo și vor pregăti construcția celui de-al doilea circuit al liniei electrice din zona hidrocentralei de pe Nistru. Potrivit premierului moldovean, acest lucru ar putea crește cu 500 de megawați capacitatea de transport de energie electrică între cele două țări. S-a discutat și despre cooperarea pe piața gazelor și despre gestionarea coordonată a debitului Nistrului, dar după vizită nu s-a anunțat niciun acord privind achiziția de gaze ucrainene. În delegația moldoveană au participat viceprim-ministrul pentru infrastructură și dezvoltare regională, Vladimir Bolea, ministrul apărării, Anatolie Nosatîi, și ministrul energiei, Dorin Junghietu, iar Tofan s-a întâlnit în cursul serii și cu președintele Volodimir Zelenski. Și la această discuție s-au aflat pe agendă infrastructura, conexiunile energetice, protecția spațiului aerian și siguranța populației.

Posibilitățile Republicii Moldova sunt limitate, iar amenințările sunt cât se poate de reale, de aceea este deosebit de remarcabil cât de consecvent leagă Chișinăul protecția alegerilor, pregătirea militară, aprovizionarea cu energie și funcționarea rețelelor de transport. Suveranitatea unei țări trebuie apărată și în aceste domenii, iar conducerea Republicii Moldova pare să parte de la premisa că, pentru aceasta, merită să învețe cât mai rapid din experiența vecinului ucrainean, cât mai este timp pentru pregătire.

Ugar