Al Gore: 2026 ar putea fi un moment de cotitură în lupta împotriva schimbărilor climatice

Potrivit lui Al Gore, fostul vicepreședinte american, anul 2026 ar putea rămâne în istorie ca un moment de cotitură pozitiv în lupta împotriva schimbărilor climatice, dar pentru aceasta lumea ar trebui să valorifice foarte rapid potențialul răspândirii energiei regenerabile, pentru că, în timp ce planeta se încălzește, procesul se accelerează: luna august din acest an a fost cea mai caldă lună august de la începutul măsurătorilor, fiind, în egală măsură cu iulie 2023, cea mai caldă lună înregistrată vreodată.

Potrivit datelor Serviciului European pentru Schimbări Climatice Copernicus, temperatura medie globală la suprafață a atins 16,96 grade Celsius în august, cu o sutime de grad peste cele 16,95 grade înregistrate în iulie 2023. Potrivit Samanthei Burgess, șefa strategiei climatice a Copernicus, diferența se situează totuși chiar la limita incertitudinii de măsurare, motiv pentru care cele două luni trebuie considerate statistic identice. August a fost cu 0,85 grade Celsius mai cald decât media lunii august din perioada 1991–2020, iar față de perioada preindustrială s-a măsurat o abatere de 1,65 grade. Acest lucru nu înseamnă încă că am depășit deja oficial și definitiv limita de 1,5 grade Celsius stabilită prin Acordul de la Paris. Obiectivul internațional se referă la creșterea temperaturii medii globale pe parcursul mai multor decenii, nu la o singură lună excepțională, dar recordurile succesive arată tot mai clar cât de aproape ne aflăm de o depășire de durată. Secretarul general al ONU, António Guterres, nici nu mai consideră probabil ca acest lucru să poată fi evitat complet: la o conferință de presă din septembrie, a declarat că lumea va depăși nivelul de 1,5 grade în următorii câțiva ani, astfel încât adevărata întrebare este dacă se va reuși limitarea depășirii la o amploare și o durată cât mai reduse posibil.

În Statele Unite s-au înregistrat recorduri și mai spectaculoase. Potrivit datelor NOAA, vara meteorologică din 2026, adică perioada iunie–august, a fost cea mai caldă de pe teritoriul celor 48 de state contigue de la începutul măsurătorilor, în 1895. Temperatura medie de vară la nivel național a atins 74,4 grade Fahrenheit, adică aproximativ 23,6 grade Celsius, superioară cu 0,4 grade Fahrenheit recordului anterior, înregistrat în 1936 și apoi în 2021. Luna august s-a dovedit, la rândul ei, mai caldă decât oricând: temperatura medie a fost de 75,6 grade Fahrenheit, adică 24,2 grade Celsius, cu 3,5 grade Fahrenheit peste media secolului XX. Temperatura suprafeței oceanelor la nivel global a atins, de asemenea, un nivel aproape record sau, potrivit unor măsurători, chiar un record absolut, la care a contribuit și fenomenul El Niño extrem de puternic. Fenomenul climatic natural nu explică însă de la sine temperaturile actuale: potrivit experților Copernicus, El Niño ridică de obicei media globală cu câteva zecimi de grad, în timp ce cauza fundamentală a încălzirii pe termen lung rămâne arderea cărbunelui, petrolului și gazelor naturale, respectiv acumularea gazelor cu efect de seră eliberate astfel în atmosferă.

Potrivit lui Zeke Hausfather, cercetător climatic la Berkeley Earth, este tot mai probabil ca 2026 să doboare în cele din urmă și recordul din 2024, devenind cel mai cald an măsurat vreodată, iar 2027, din cauza actualului El Niño, ar putea aproape sigur să le depășească pe amândouă. Recordurile nu se succed, așadar, întâmplător, ca evenimente izolate unele de altele, ci fac parte dintr-un proces de încălzire de durată, determinat de activitatea umană de-a lungul mai multor decenii. Gore nu se concentrează totuși exclusiv pe datele care se deteriorează. Într-un interviu acordat revistei Scientific American înaintea seriei de evenimente Climate Week de la New York, el a afirmat că 2026 poate deveni un moment de cotitură pozitiv pentru că dezvoltarea energiei regenerabile a atins un nivel economic și tehnologic de la care tranziția își poate lua propriul avânt. O diferență importantă este că Gore nu s-a referit aici la un moment de cotitură climatic – de exemplu, prăbușirea ireversibilă a unei calote glaciare –, ci la o schimbare socială, politică și economică, după care răspândirea energiei curate s-ar putea accelera. Potrivit fostului vicepreședinte, prețul energiei solare a scăzut în douăzeci de ani într-un ritm aproape miraculos, iar costul stocării energiei la scară industrială a scăzut și mai rapid. Energia solară a devansat pentru prima dată cărbunele în 2026 atât în Statele Unite, cât și în China, în timp ce la nivel mondial se răspândesc rapid parcurile eoliene, sistemele de stocare cu baterii și vehiculele electrice. Gore a afirmat că omenirea dispune deja de toate tehnologiile necesare pentru a reduce la jumătate emisiile de gaze cu efect de seră în zece ani; posibilitățile tehnice există, așadar, dar deciziile politice continuă să întârzie.

Schimbarea se vede și în datele financiare. La momentul Acordului de la Paris din 2015, aproximativ 65% din investițiile globale în energie erau încă legate de combustibilii fosili, iar doar 35% de sursele de energie regenerabilă. Potrivit lui Gore, raportul s-a inversat: în prezent, 55% din investiții se orientează spre energia regenerabilă, iar în tehnologiile curate se investește, în total, de două ori mai mulți bani decât în sectorul energiei fosile. Fostul vicepreședinte a avertizat totodată că progresul este încă mult prea lent, în timp ce guvernele de pretutindeni subvenționează cu sume enorme extracția și utilizarea combustibililor fosili. Estimările privind valoarea exactă a subvențiilor diferă considerabil, dar nu există dispute serioase asupra faptului că statele continuă să susțină, cu mii de miliarde de dolari, un sistem energetic ale cărui consecințe sunt plătite tot mai scump, sub formă de valuri de căldură, secete, inundații, incendii de vegetație și pierderi de recolte.

Guterres s-a exprimat mult mai pesimist. Potrivit secretarului general al ONU, care își încheie mandatul, situația „se deteriorează dramatic”, iar dependența de energia fosilă reprezintă nu doar un risc climatic, ci și unul economic și de securitate, întrucât prețul petrolului și al gazelor naturale depinde direct de războaie și de crizele geopolitice. El a cerut companiilor care construiesc centre de date să treacă la energie curată până în 2030 și a criticat planurile care încearcă să satisfacă necesarul tot mai mare de electricitate al inteligenței artificiale prin noi centrale pe gaz. Friederike Otto, cercetătoare climatică la Imperial College London, a atras atenția, în legătură cu recordurile, asupra celei mai simple relații de cauzalitate: cât timp lumea continuă să ardă combustibili fosili, temperatura medie globală va continua să crească, iar recordurile de căldură considerate acum extreme vor deveni tot mai obișnuite.

Sursa