Raport din culise: România cere trupe americane permanente, proiectul ucrainean pentru drone s-a blocat în birocrația de la București

România a cerut oficial Statelor Unite să-și crească semnificativ și pe termen îndelungat prezența militară la baza aeriană Mihail Kogălniceanu, de lângă Constanța, și în alte locații strategice. G4Media a prezentat în detaliu, pe 6 noiembrie, citând surse nenumite din Ministerul Apărării, cu ce s-a confruntat Ștefan Radu Oprea, ministrul social-democrat al apărării în guvernul Niculescu, atunci când a preluat portofoliul la finalul lunii octombrie.

Potrivit publicației, propunerea României a ajuns la Elbridge Colby, subsecretarul american al apărării pentru afaceri politice, care pregătește pentru Congres un raport privind redistribuirea trupelor americane în Europa, decizia finală revenind însă administrației Trump. București a prezentat infrastructura centrelor naționale de instrucție și nu a cerut pur și simplu mai mulți militari, ci forțe cu capacitate de luptă reală. Partea română a schițat și scenarii asemănătoare modelului polonez, în care costurile de întreținere ar fi suportate de țara-gazdă, iar dorința sa principală este ca la Kogălniceanu să se instaleze o prezență americană permanentă, în timp ce la alte locații să fie extinse facilitățile existente. Pe bază sunt planificate și investiții pentru cazarea militarilor americani și a familiilor acestora. „Colby a venit cu o opinie și a plecat cu alta” – a declarat pentru publicație una dintre surse.

Pentru extinderea prezenței americane, București este dispus să aloce și sume importante. Potrivit unei informații Euronews România din 5 noiembrie, autoritățile române ar putea rezerva circa 4,5 miliarde de dolari pentru investiții destinate stimulării prezenței militare americane, din care 2,5 miliarde pentru dezvoltarea bazei de la Kogălniceanu. Ministrul demisionar al apărării, Radu Miruță, nu a confirmat aceste cifre, dar a confirmat că România a trimis Washingtonului un document clasificat privind resursele cu care ar putea contribui la apărarea flancului estic al NATO. Potrivit acestuia, documentul se referă la investiții în infrastructura militară, la achiziții finanțate prin programul european SAFE, precum și la cazarea militarilor aliați și la poligoane de tragere. Miruță a spus că, la finalul anului 2025, Statele Unite și-au retras parțial trupele din România, dar în 2026 au ajuns alți 400-500 de militari americani, unii temporar, alții pentru o perioadă mai lungă. El nu a confirmat dacă prezența americană totală se apropie de 1.500 de persoane.

În minister, însă, mai multe programe au rămas blocate. Cel mai important este un proiect industrial de circa 200 de milioane de euro, derulat sub forma unei societăți mixte, în cadrul căruia dronele ar fi produse în România împreună cu Ucraina. Negocierile au avut loc inclusiv cu premierul și ministrul apărării al Ucrainei, precum și cu compania de stat de armament Romarm, dar proiectul s-a blocat în birocrația de la București, întrucât compania de stat Romtehnica, responsabilă cu achizițiile din industria de apărare, nu ar avea capacitatea operațională necesară pentru a gestiona acest tip de construcție. În prezent se analizează dacă proiectul va fi transferat către Ministerul Economiei sau dacă achiziția va fi realizată prin Direcția Generală de Armamente (DGA) a armatei, variantă considerată de surse cea mai bună soluție. Între timp, este în stadiu avansat și investiția în România a unui producător american de arme. Sig Sauer ar urma să înființeze o fabrică de arme, muniție și echipamente compatibile cu noul calibru standard adoptat de aliați, de 6,8 milimetri. Potrivit Profit.ro, o filială românească a companiei, asocierea dintre Fabrica de Arme Cugir și Uzina Mecanică Sadu, a semnat deja în mai un acord de cooperare cu Ministerul Economiei pentru un contract de armament de infanterie în valoare de 816,57 milioane de euro, finanțat prin SAFE. Este vorba despre 378.589 de arme și peste 209 milioane de cartușe, peste 65% din producție urmând să se realizeze în România, însă contractul-cadru nu a putut fi semnat până la termenul-limită din 30 mai.

Marea Neagră rămâne cel mai mare risc de securitate, atacurile ruse asupra navelor comerciale reprezentând cele mai grave amenințări. Una dintre nave a putut fi avertizată cu o oră înainte de atac cu ajutorul dronelor de recunoaștere americane, dar forțele române nu au reușit să interceptexpl drona atacantă din cauza vremii nefavorabile. Una dintre surse a recunoscut și că „sistemul MEROPS nu a reușit să doboare dronele”. MEROPS este un sistem american de contracarare a dronelor, bazat pe inteligență artificială, instalat pe flancul estic al NATO. Până acum, România a neutralizat șase drone, cinci în spațiul său aerian și una în afara acestuia. Și forțele aeriene au probleme: potrivit surselor, aeronavele au fost primite fără pachetele software necesare, motiv pentru care au loc negocieri cu Pentagonul și cu Honeywell, iar simulatoarele sunt reconfigurate pentru tranziția la avioanele F-35. La zăcământul marin de gaze Neptun Deep, exploatarea va începe în 2027; la fața locului nu există un post militar permanent de observare, securitatea fiind asigurată în colaborare cu OMV și prin avioane de vânătoare — recent, un F-16 a tras asupra unei drone care se îndrepta spre zona zăcământului. Săptămâna viitoare, ministerul negociază cu Thales livrarea prioritară a radarelor destinate Galațiului și portului Constanța. Pachetele legislative privind infrastructura critică, pregătirea populației pentru război și rezerviștii voluntari se află în ultima etapă de consultare interministerială înainte de a ajunge în Parlament, iar un proiect de comunicații militare prin satelit, oprit anterior din motive bugetare, ar putea primi finanțare în bugetul anului viitor. Cheltuielile pentru apărare sunt planificate să ajungă la 2,54% din PIB în 2027, execuția estimată fiind de 2,44%.

La audierea sa din Parlament, pe 19 octombrie, Oprea a declarat că Ministerul Apărării nu trebuie să treacă prin schimbări majore de fiecare dată când se schimbă guvernul, întrucât există o strategie și un plan de acțiune pe termen lung, și a avertizat totodată că ministerul trebuie să își asume, în cadrul legal, un rol în protecția zăcământului de gaze Neptun Deep, având în vedere că România trebuie să extragă în 2027 circa opt miliarde de metri cubi de gaz. La audiere nu s-a discutat despre trupele americane, despre proiectul privind dronele sau despre programul SAFE, deși de acestea depinde în mare măsură cât de sigură va fi România în următorii ani.

Ugar