A început în școli și s-a extins în toată țara: francezii protestează

Sâmbătă, Franța a fost din nou pe străzi. De la Paris la Marsilia, de la Lyon la Rennes, elevi, membri ai sindicatelor și activiști cu veste galbene au mărșăluit pentru a protesta împotriva creșterii costului vieții, a inegalităților sociale și a stării deplorabile a educației publice. Până seara, autoritățile au reținut deja aproape trei sute de persoane, la Lyon a ars un birou de informații turistice, iar la Marsilia protestatarii au vandalizat primăria.

Protestul a început acum o lună, la o scară foarte mică, în liceele din suburbiile sărace de la nord de Paris. Elevii au ieșit în stradă pentru că de luni de zile nu au profesori și pentru că învață în clădiri care se degradează. Revendicările lor au găsit rapid ecou în toată țara, iar astăzi nu mai este vorba doar despre școli, ci și despre scumpirea continuă a carburanților, despre scăderea nivelului de trai și despre întrebarea din buzunarul cui se plătesc economiile statului. O tânără pariziană de nouăsprezece ani, Lola, a rezumat astfel motivul pentru care se află în stradă: viața a devenit prea scumpă, iar liceenii sunt bătuți atunci când cer mai mulți profesori și condiții decente.

Cea mai mare parte a zilei s-a desfășurat pașnic, însă, pe lângă marșuri, în mai multe orașe au avut loc și ciocniri violente. Potrivit Ministerului de Interne, grupuri cu fața mascată au încercat să fure din magazine, au incendiat mobilier urban, s-au ciocnit cu poliția și au atacat instituții de stat și redacții, în special la Paris, Marsilia, Rennes, Toulouse și Angers. Guvernul acuză extrema stângă pentru tulburări. La Paris și Marsilia, mulțimea a fost dispersată cu gaze lacrimogene. Primarul Marsiliei a declarat că guvernul va trimite mai mulți polițiști în oraș, unde, potrivit corespondentului Reuters, un grup de o sută de persoane a mărșăluit spre punctul de start al protestului scandând sloganuri anti-poliție. În centrul Parisului, zona Champs-Élysées și a Arcului de Triumf a fost închisă de un cordon de poliție, iar protestatarii care purtau veste reflectorizante au blocat mai multe străzi – o imagine care a evocat intenționat mișcarea „vestelor galbene” din 2018, care a crescut dintr-un protest împotriva taxei pe motorină într-o răscoală națională.

Tensiunile au fost alimentate și de modul în care a intervenit poliția până acum. La protestele din ultimele săptămâni, mai mulți tineri au fost grav răniți, un adolescent, de exemplu, și-a pierdut o mână după ce a ridicat o grenadă asomantă, iar organismul intern de control al poliției investighează în prezent peste douăzeci de plângeri privind brutalitatea poliției. Din acest motiv, guvernul a interzis utilizarea grenadelor asomante la protestele elevilor, însă ministrul de Interne, Laurent Nuñez, le-a autorizat din nou pentru sâmbătă. Premierul Sébastien Lecornu a amintit că, la protestele anterioare, peste nouă sute de polițiști au fost răniți.

Președintele Emmanuel Macron a cerut deja vineri calm, îndemnând protestatarii să respecte oamenii și proprietatea publică. Evenimentele de sâmbătă arată, însă, că președintele, aflat spre finalul celui de-al doilea mandat, guvernează cu o marjă de manevră tot mai redusă. Parlamentul este fragmentat, eforturile de reducere a datoriei publice nu au convins investitorii, astfel încât costurile de împrumut ale statului francez sunt cele mai ridicate din ultimii peste douăzeci de ani. Fiecare nouă măsură de austeritate alimentează și mai mult nemulțumirea, iar protestele de stradă pun o presiune suplimentară pe un buget deja tensionat.

Ugar