Ctrl+C, Ctrl+V: Niculescu și-a compus programul copiind din cel al predecesorilor săi căzuți

Paragrafe identice cuvânt cu cuvânt, aceleași cifre, termene și enumerări: potrivit unei analize realizate de news.ro, programul de guvernare asumat de PSD, legat de numele lui Luca Niculescu – depus joi în parlament – a preluat în mai multe capitole fragmente din programul pe care, cu o lună mai înainte, îl făcuse public coaliția PNL–USR–UDMR condusă de Siegfried Mureșan, precum și din documentul depus de Adrian Veștea în iunie. Cele mai evidente asemănări cu programul Mureșan se găsesc în capitolul financiar, în infrastructura finanțată din linia de creditare europeană pentru apărare SAFE și în restructurarea companiilor de stat, dar există similitudini și în secțiunile despre serviciile secrete, sănătate și administrație publică. News.ro a trimis întrebări și echipei lui Niculescu, dar nu a primit răspuns până la publicarea articolului.

Cel mai elocvent exemplu este paragraful privind responsabilitatea bugetară. La pagina 63 a programului Mureșan se arată că principiul responsabilității bugetare este asumat de „toate partidele care formează guvernul”, iar apoi un șir lung de fraze detaliate din punct de vedere tehnic enumeră ținta de deficit sub 3%, traiectoria cheltuielilor nete, stabilizarea datoriei, precum și reducerea cheltuielilor de personal și sociale ca pondere în PIB până în 2031. La pagina 6 a programului Niculescu, același paragraf se repetă aproape cuvânt cu cuvânt. Există două mici modificări: alături de responsabilitate a fost introdusă și „solidaritatea”, iar partidele „care formează guvernul” au devenit partidele „care susțin guvernul”. Pluralul a rămas însă neschimbat: documentul vorbește și acum despre „toate partidele”, cu toate că, teoretic, este vorba despre programul de guvernare al unui singur partid, PSD. Este un rest revelator, care creează și o situație stranie din punct de vedere al conținutului, pentru că astfel textul extinde angajamentele și asupra PNL și UDMR, care doar votează pentru guvern la învestitură.

Cel mai revelator este însă ceea ce a rescris PSD. La pagina 68 a programului Mureșan se arată că ajustarea bugetară din 2025–2026, adică măsurile legate de numele lui Bolojan, „au funcționat”, în timp ce programul Niculescu, în același paragraf, afirmă deja că ajustarea „a adus rezultate, cu costuri economice și sociale ridicate”. Restul textului este identic: 2027 este „anul de probă” al consolidării, se sting granturile nerambursabile din fondul de redresare, cheltuielile cu dobânzile se apropie de trei procente din PIB, iar veniturile suplimentare sunt tratate ca o rezervă, nu ca o premisă bugetară de bază. PSD a înlocuit cu grijă datele actualizate: în locul deficitului de 2,34% pe șapte luni, apare deja cel de 2,89% pe opt luni. Această adăugire arată exact distanța politică pe care PSD dorește să o păstreze față de măsurile de austeritate ale guvernului Bolojan – acel guvern pe care partidul însuși l-a răsturnat în mai, împreună cu AUR, și a cărui traiectorie bugetară o preia totuși, cuvânt cu cuvânt.

În capitolul privind piața de capital, concordanța este deja totală. Măsurile M24 și M25 din programul Niculescu reproduc întocmai capitolul 8.1 al programului Mureșan: piața de capital ca sursă alternativă de finanțare, lansarea conturilor de economii și investiții în ianuarie 2027, deducerea fiscală anuală de 400 de euro pentru investițiile în acțiuni, obligațiuni și ETF-uri, deducerea suplimentară de 50% din costurile listării la bursă, precum și prospectul simplificat pentru întreprinderile mici și mijlocii apar toate cu aceleași cuvinte. Asemănările cu programul lui Adrian Veștea din iunie sunt mai difuze, dar concrete: programul „Diaspora Investește Acasă” apare în ambele documente sub același nume, cu un buget de 100 de milioane de euro, pentru perioada 2026–2029 și cu același rol atribuit Băncii de Dezvoltare și Investiții. Figurează în ele continuarea programelor de titluri de stat TEZAUR și FIDELIS, lista spitalelor regionale de la Iași, Cluj-Napoca și Craiova, precum și obiectivul de negociere ca politica de coeziune să reprezinte aproximativ o treime din viitorul buget european.

S-ar putea invoca drept scuză faptul că, și în România, programele de guvernare sunt scrise în mare parte de aparatul tehnic al ministerelor, iar traiectoria bugetară este un angajament convenit cu Bruxelles-ul, nu o chestiune de gust al partidului. Textul scris de specialiștii financiari ai guvernului Bolojan reapare, deci, inevitabil, indiferent cine ocupă scaunul de premier, însă paragrafele originale provin din programul unei coaliții căreia PSD i-a blocat în parlament accesul la guvernare și a cărei politică partidul o numește de luni de zile sinonim cu „stoarcerea poporului”. Dacă PSD ar avea cu adevărat alte idei, cu greu le-ar copia din documentul unui rival, înlocuind cu grijă cuvântul „a funcționat”.

Nu e puțin lucru nici faptul că trebuie să ne confruntăm cu plagiatul la cel mai înalt nivel al statului, cu ocazia depunerii unui program de guvernare, dar asta e România, unde copiatul este aproape o aptitudine de bază pentru cine vrea să intre în cercurile înalte. În viața publică românească, scandalurile de plagiat au devenit aproape o rutină: în 2012 s-a descoperit că teza de doctorat a fostului premier Victor Ponta a fost copiată în mare parte, iar acesta și-a pierdut ulterior titlul; și lucrările fostului premier Nicolae Ciucă și ale fostului ministru de interne Lucian Bode au fost acuzate de plagiat, iar fenomenul nu se limitează la politică: și în presă este frecvent ca redactorii să preia texte, informații, conexiuni fără a cita sursa. Programul Niculescu este doar un nou capitol în acest șir, diferența fiind că acum nu o diplomă, ci planul pentru anul următor al unei țări a fost făcut cu foarfeca și lipiciul – iar la locul lipiciului, în pluralul „toate partidele”, se mai vede încă și tăietura.

Ugar