Când nu bate vântul, importăm energie electrică la preț record

Joi seara, când consumul de energie electrică din România a fost cel mai mare, mai mult de patru din fiecare zece megawați au venit din import. Producția eoliană a scăzut la o zecime din valoarea sa în doar două zile, iar la Cernavodă ambele reactoare erau încă oprite, astfel încât importul s-a apropiat de capacitatea maximă a liniilor de interconexiune transfrontaliere. Totodată, dintre piețele europene de energie electrică incluse în comparație, cea românească a fost cea mai scumpă.

Marți, din cauza unei defecțiuni la o linie de înaltă tensiune, s-a oprit centrala pe gaz de la Brazi, de 860 de megawați, a OMV Petrom, dar vântul bătea puternic, iar centralele eoliene au furnizat 2.700–2.800 de megawați, astfel încât la vârful de consum din seara respectivă au fost suficienți și 1.200–1.300 de megawați de import. Centrala de la Brazi a revenit în rețea miercuri, însă joi seara producția centralelor eoliene a scăzut la 273 de megawați. La ora 18:30, când consumul țării a atins 7.899 de megawați, centralele interne au produs în total 4.498 de megawați, din care 1.740 au venit de la centralele pe gaz, 1.392 de la hidrocentrale și 636 de la termocentralele pe cărbune. Cei 3.401 de megawați care au lipsit au venit din import. Potrivit Curs de Guvernare, este un record, aproape de cei circa 4.000 de megawați pe care îi pot suporta liniile de interconexiune transfrontaliere. Energia contractată din timp pentru joi a costat în medie 324,13 euro pe megawatt-oră la bursa românească, iar pentru vineri prețul mediu a scăzut la 306,59 euro, cu care România a rămas totuși în fruntea comparației europene, în timp ce de luni de zile cele două reactoare de la Cernavodă erau absente din rețea, reactoare care la capacitate maximă acoperă aproximativ o cincime din necesarul de energie electrică al țării.

În timpul secetei, nivelul Dunării a scăzut atât de mult încât pe 28 iulie a trebuit oprit primul reactor, iar pe 13 august al doilea, din cauza lipsei de apă suficientă pentru o răcire sigură. Vara, au fost scufundate șlepuri încărcate cu piatră în apropierea brațului Bala, pentru ca mai multă apă din râu să ajungă în vechea albie a Dunării, spre centrală. Blocul 1 a reintrat în rețea vineri după-amiază, după 101 zile, iar puterea sa va fi crescută gradual până la 700 de megawați. Al doilea bloc este în continuare oprit, pentru că răcirea primului reactor reduce și el nivelul apei din bazinul de captare al centralei, iar potrivit Nuclearelectrica, funcționarea ambelor necesită un nivel al apei constant mai ridicat. Cei 700 de megawați reveniți acum vin bine în serile fără vânt, dar potrivit planurilor, Blocul 1 va fi oprit din nou în 2027, pentru 24–30 de luni, pentru ca, după retehnologizare, să mai poată funcționa încă treizeci de ani. O parte din deficitul rezultat ar fi compensată de centralele pe gaz de la Mintia și Iernut. La Mintia, în octombrie a fost deja pusă în funcțiune una dintre turbine, în timp ce centrala de la Iernut, de 430 de megawați, ar fi trebuit finalizată inițial în 2020, iar ministerul promite acum începerea funcționării comerciale abia spre finalul primei jumătăți a anului 2027. Astfel, în calendarul retehnologizării de la Cernavodă se mizează și pe o centrală care are deja șase ani de întârziere.

Ugar