După Abu Dhabi să fie clar: Moscova vrea în continuare restaurarea sovietică

Cu mediere americană, pe 10–11 noiembrie, la Abu Dhabi, negociatorii ruși și ucraineni s-au așezat din nou la masă pentru prima dată după nouă luni. Totuși, din cele două zile de discuții a rezultat un singur rezultat concret: un acord de principiu privind un schimb masiv de prizonieri. Potrivit evaluării Radio Europa Liberă, negocierile au făcut să avanseze diplomația, dar nu pacea, pentru că Moscova nu vrea încheierea războiului, ci o înțelegere mult mai amplă — pe care o vrea tocmai pentru a putea continua războiul. Potrivit lui Rustem Umerov, negociatorul-șef ucrainean, între pozițiile celor două părți „există în continuare diferențe semnificative”, în timp ce Vladimir Medinski, șeful delegației ruse, a afirmat că negocierile au adus mai aproape Moscova și Kievul. Delegația americană a fost condusă de trimisul special Steve Witkoff și de Jared Kushner, acesta din urmă declarând că în prezent între părți „nu există încredere”.

Cererile Rusiei nu s-au atenuat deloc. Și la Abu Dhabi, Moscova a cerut cedarea întregii regiuni Donețk, inclusiv a părților pe care armata rusă nu a reușit să le cucerească nici după patru ani și jumătate de război — Ucraina a refuzat acest lucru. Potrivit presei de stat ruse, Medinski a declarat că nici un schimb de teritorii „nu poate fi luat în discuție”. Delegația rusă a respins și propunerea ucraineană privind încetarea reciprocă a atacurilor asupra infrastructurii energetice, invocând faptul că nu are mandat să negocieze o astfel de chestiune. Moscova refuză în continuare un armistițiu sau o pauză a luptelor până la încheierea unui acord cuprinzător și nu vrea ca țările europene să participe direct la negocieri.

Potrivit ECFR (Consiliul European pentru Relații Externe), pentru Moscova Ucraina este doar poarta de acces către o înțelegere mult mai amplă. Delegația rusă a pus în centrul agendei o nouă arhitectură de securitate europeană, Moscova reluând și cererile sale din decembrie 2021: cere o garanție obligatorie din punct de vedere juridic că NATO nu se va mai extinde, că își va reduce prezența militară în Europa Centrală și de Est, și ca unele state membre NATO, respectiv UE, să încheie acorduri bilaterale de neagresiune cu Rusia. Vladimir Putin a reconfirmat aceste cereri două zile mai târziu, la întâlnirea de la Moscova cu Witkoff și Kushner. Potrivit lui Iuri Ușakov, desfășurarea unor trupe europene în Ucraina după un armistițiu ar fi inacceptabilă, aceste trupe ar fi ținte legitime, iar „războiul s-ar relua imediat”; potrivit lui Putin, într-un acord de pace frontiera ar trebui să urmeze întregul teritoriu al celor patru regiuni ucrainene anexate în 2022, cu toate că armata rusă nu controlează integral niciuna dintre ele.

Ce a cerut Ucraina

Kievul nu este dispus să cedeze teritoriile ocupate în schimbul încheierii războiului și cere ca trupele ruse să se retragă de pe teritoriul Ucrainei. Potrivit lui Kirilo Budanov, șeful Biroului Președintelui Volodimir Zelenski, Ucraina vrea încheierea războiului, cu garanții de securitate care să exclude o nouă agresiune rusă. Ucraina a propus și un armistițiu energetic reciproc, pe care Moscova l-a respins, iar în privința schimbului de prizonieri susține de mult timp principiul „toți pentru toți”. Potrivit lui Zelenski, fără Europa ar fi nedrept și imposibil să se încheie războiul, adăugând că se simte o schimbare vizibilă de atitudine la Washington în privința implicării europene.

Ce a vrut Washingtonul

Potrivit Radio Europa Liberă, partea americană vrea să înainteze „pas cu pas”. Un oficial american de rang înalt a declarat că acordurile de securitate postbelice pot fi puse în aplicare doar după ce se rezolvă chestiunile teritoriale și alte probleme bilaterale. Potrivit relatării Al Jazeera, Kushner a subliniat că NATO va rămâne în continuare centrul apărării colective europene și că nicio țară nu poate avea drept de veto asupra deciziilor de securitate ale altei țări — afirmație ce poate fi interpretată ca răspuns la cererile Moscovei privind extinderea NATO. Washingtonul vrea, de asemenea, ca Moscova să accepte participarea țărilor europene la negocieri, iar potrivit lui Kushner, Moscova trebuie să vină cu propuneri de deescaladare pe care să le poată accepta și Europa. După întâlnirile de la Moscova și Dublin, Witkoff a declarat că la următoarea rundă vor fi prezenți și europenii, în timp ce purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus că pentru aceasta Europa ar trebui mai întâi să numească un reprezentant. Donald Trump, în același timp, a îndemnat în repetate rânduri Kievul să renunțe la teritorii și l-a acuzat pe Zelenski pentru tergiversarea păcii.

Negocieri în timpul bombardamentelor

Negocierile s-au desfășurat sub umbra atacurilor aeriene rusești. Cu câteva zile înainte de începerea lor, Rusia a atacat sistemul energetic al Ucrainei cu 172 de drone și 36 de rachete balistice. În a doua zi a negocierilor, potrivit AP, un atac rus a lovit o piață din Odesa, unde trei persoane au murit și unsprezece au fost rănite, iar în aceeași noapte au fost atacate și Zaporojie și Harkov. Ucraina a răspuns cu drone, iar potrivit surselor ruse, a izbucnit un incendiu în portul petrolier Ust-Luga. Zelenski a relatat, de asemenea, că serviciul militar de sateliți al SpaceX, Starshield, folosit de Ucraina pentru ghidarea dronelor, a suferit din nou perturbări. Potrivit unei anchete militare ucrainene, nu este vorba despre erori accidentale: printre altele, viteza dronelor ucrainene a fost limitată la 161 de kilometri pe oră. Elon Musk a recunoscut anterior că a limitat Starlink în Ucraina pentru o săptămână.

Detaliile schimbului de prizonieri nu au fost încă făcute publice. Potrivit lui Zelenski, ar putea fi vorba despre un schimb de o mie contra o mie sau de o mie cinci sute contra o mie cinci sute de persoane, iar potrivit generalului rus Alexandr Zorin, acesta ar putea avea loc în două-trei săptămâni și ar fi cel mai mare schimb de prizonieri din acest război. Părțile au convenit asupra unei noi runde de negocieri, dar nu au anunțat nici data, nici participanții. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat la Dublin, în cadrul unei reuniuni a peste patruzeci de țări europene, că Statele Unite, Europa și Ucraina sunt în mare măsură de acord în privința garanțiilor de securitate, dar că este nevoie în primul rând de pace sau cel puțin de un armistițiu, pentru care Rusia ar trebui să demonstreze că este cu adevărat dispusă să negocieze. La Abu Dhabi, Rusia nu a dat niciun semn în acest sens: cu excepția schimbului de prizonieri, a cerut în toate celelalte privințe exact ceea ce cere de la începutul războiului.

Ugar