O săptămână de negocieri despre Ucraina: cine cu cine a discutat, ce a cerut și la ce s-a ajuns
Abu Dhabi, Moscova și Dublin. Între 10 și 13 noiembrie, s-a discutat în trei orașe despre modul în care ar putea lua sfârșit războiul Rusiei împotriva Ucrainei. Până la finalul săptămânii s-a ajuns la un singur acord concret, cel mai mare schimb de prizonieri din acest război, și au apărut câteva idei noi care ar putea răsturna logica negocierilor de până acum.
Cea mai importantă dintre acestea este întrebarea americană privind posibilitatea ca Ucraina să renunțe la Donbas în schimbul calității de membru NATO. Între timp, Moscova nu a cedat nimic: nu vrea încetarea focului, cere întregul Donbas, iar potrivit unui document scurs în presă, cere și eliminarea prezenței NATO din Europa de Est. Mai jos prezentăm, zi de zi, ce s-a întâmplat.
Context: Moscova s-a pregătit pentru negocieri cu rachete
Cu câteva zile înainte de negocieri, în noaptea de 6 spre 7 noiembrie, Rusia a atacat sistemul energetic al Ucrainei cu 172 de drone și 36 de rachete balistice. Atacul a vizat substațiile care distribuie energia electrică provenită de la centralele nucleare, în Kiev a fost avariată o grădiniță și Podul de Nord de peste Nipru, iar o parte importantă a capitalei a rămas fără electricitate, căldură și apă. Potrivit lui Volodimir Zelenski, scopul Moscovei a fost să „cufunde în întuneric” țara. În aceeași zi, Donald Trump vorbea încă despre un „acord mare și frumos”.
Marți, 10 noiembrie: Abu Dhabi, prima zi
Pentru prima dată de la întâlnirea lor de la Geneva din februarie, negociatorii ruși și ucraineni s-au așezat la masa discuțiilor, din nou cu mediere americană. Delegația rusă a fost condusă de Vladimir Medinski, cea ucraineană de Rustem Umerov, iar cea americană de trimisul special Steve Witkoff și de Jared Kushner. Potrivit unei sinteze a Meduza, în prima zi, care a durat peste patru ore, s-a discutat despre garanții de securitate, inclusiv pentru Rusia, despre viitorul de după război „în condițiile unei crize de încredere” și despre schimbul de prizonieri. Potrivit lui Kushner, în prezent nu există încredere între părți. Conform Kyiv Independent, Ucraina și-a stabilit patru obiective pentru negocieri: încetarea reciprocă a atacurilor asupra instalațiilor energetice, redeschiderea completă a navigației în Marea Neagră, eliberarea prizonierilor și pregătirea unei întâlniri Zelenski–Putin.
Miercuri, 11 noiembrie: Abu Dhabi, a doua zi
În cea de-a doua zi, care a durat doar aproximativ două ore, în centrul discuțiilor s-a aflat ordinea de securitate europeană de după război. Delegația rusă a lăsat clar de înțeles că, pentru Moscova, Ucraina este doar punctul de intrare într-o negociere mai amplă: Medinski a numit sistemul de la Ialta și Potsdam „bolnav” și a cerut o nouă arhitectură de securitate europeană. Potrivit unei analize a Consiliului European pentru Relații Externe (ECFR) de la Bruxelles, Moscova a cerut și predarea întregii regiuni Donețk, inclusiv a părților pe care armata rusă nu a reușit să le cucerească în patru ani și jumătate. Potrivit unor surse ucrainene, partea rusă nu a fost dispusă să discute nici despre încetarea focului, nici despre teritorii, nici despre energie. În privința încetării focului în domeniul energetic, a declarat că nu are mandat, iar potrivit relatării lui Zelenski, negociatorii ruși au spus că „acest lucru trebuie discutat cu Putin”. Ucraina a răspuns că, dacă Putin decide totul, atunci cei doi președinți ar trebui să se întâlnească. În final, s-a convenit ca delegația americană să se deplaseze la Moscova și să discute problema cu Putin.
Singurul rezultat public a fost acordul privind cel mai mare schimb de prizonieri din acest război. Potrivit UNITED24, fiecare parte ar schimba aproximativ 1.200–1.300 de prizonieri, iar potrivit generalului rus Aleksandr Zorin, acest lucru ar putea avea loc în următoarele două-trei săptămâni. Forțele aeriene ruse au atacat și în cea de-a doua zi de negocieri: un atac asupra unei piețe din Odesa a ucis trei persoane și a rănit alte unsprezece, iar Zaporojie și Harkov au fost și ele atacate.
Joi, 12 noiembrie: Witkoff și Kushner, la Putin
Trimișii americani s-au întâlnit cu Putin la Moscova, întâlnire la care au participat și Medinski și trimisul special rus pentru investiții, Kiril Dmitriev. Potrivit Meduza, Witkoff și Kushner au urmărit două obiective: ca Moscova să accepte participarea europenilor la negocieri și să expună modul în care își imaginează ordinea de după război. Potrivit lui Iuri Ușakov, consilierul pentru politică externă al Kremlinului, Putin a invocat propunerile de securitate ruse din decembrie 2021 și a indicat că Moscova le va actualiza. Acestea cereau, printre altele, inversarea expansiunii NATO spre est. Putin a avertizat din nou că, dacă după încetarea focului ar ajunge trupe europene în Ucraina, acestea ar fi considerate „ținte legitime”, iar „războiul ar reizbucni imediat”.
La aceeași întâlnire, Putin a propus și lansarea unei „misiuni umanitare” comune, de cinci zile, în Kostiantynivka, oraș aflat pe linia frontului din regiunea Donețk, asemănătoare celei desfășurate anterior în orașul ocupat Oleșki, din regiunea Herson. Citând agenția TASS, Kyiv Post scrie că Putin a afirmat că orașul este controlat de trupele ruse și că acestea au nevoie de cinci zile pentru deminarea zonei. Potrivit surselor Kyiv Post, însă, trupele ucrainene sunt încă prezente acolo, iar în prezent nu se poate stabili cu certitudine cine controlează orașul. Potrivit lui Zelenski, scopul real al propunerii este de a forța, sub pretext umanitar, retragerea armatei ucrainene din Kostiantynivka, deschizând astfel calea spre Kramatorsk.
Joi seara și vineri: Dublin
De la Moscova, Witkoff și Kushner au zburat la Dublin, unde s-au întâlnit joi seara cu Zelenski, iar vineri au participat la summitul informal al liderilor europeni și la reuniunea Comunității Politice Europene. Kushner a anunțat că Putin a acceptat participarea europenilor la următoarea rundă de negocieri și a scris pe X că Washingtonul se concentrează acum pe stabilirea unei legături directe între Moscova și partenerii europeni. Potrivit acestuia, NATO rămâne „pilonul-cheie” al securității europene și al garanțiilor de securitate credibile acordate Ucrainei. Kushner a mai scris că în timpul negocierilor „au apărut mai multe idei noi, care sunt analizate în prezent”, și că ambele părți înțeleg că încheierea războiului va necesita „compromisuri practice”.
Liderii europeni nu au numit vineri, la Dublin, un singur trimis special, ci au creat un grup comun de negociere. Din acesta fac parte Franța, Germania, Italia, Polonia și Regatul Unit, precum și Consiliul European, Comisia Europeană și NATO. Kaja Kallas, Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, a vrut să reprezinte ea însăși Uniunea, dar liderii nu au ales-o. „Rușii nu mă vor pe mine” – a spus ea, adăugând că Moscova nu o vrea la masa negocierilor tocmai din cauza poziției sale ferme, dar că, în opinia sa, nu Kremlinul ar trebui să decidă acest lucru. Potrivit secretarului general al NATO, Mark Rutte, Statele Unite, Europa și Ucraina sunt în mare parte de acord în privința garanțiilor de securitate, dar este nevoie întâi de pace sau cel puțin de o încetare a focului. Zelenski a cerut Europei să își desemneze delegația de trei-cinci membri până la finalul lunii noiembrie.
Ideea nouă: calitatea de membru NATO în schimbul Donbasului
Cea mai mare surpriză a săptămânii a dezvăluit-o Zelenski. În cadrul unei conferințe de presă susținute sâmbătă pentru jurnaliști ucraineni și străini, acesta a declarat că negociatorii americani au fost cei care au ridicat prima dată întrebarea: „Ce ar fi dacă Ucraina ar adera la NATO? Ar renunța Ucraina în acest caz la Donbas?” Potrivit Al Jazeera, Zelenski a precizat că Ucraina nu renunță la niciun teritoriu, dar a spus și că calitatea de membru NATO este „din nou pe agendă”. Chiar dacă s-ar formula o propunere concretă, el nu ar putea decide singur: doar un referendum ar putea decide, iar el l-ar organiza doar dacă Ucraina ar obține, în același timp, un acord de pace, garanții de securitate, o armată puternică și bine finanțată și fonduri pentru reconstrucție. Washingtonul nu a anunțat oficial propunerea. Kremlinul nu a reacționat încă, dar de ani de zile numește calitatea de membru NATO a Ucrainei o „linie roșie” și, pe lângă întregul Donbas, cere și o parte din regiunile Zaporojie și Herson. Potrivit Al Jazeera, Rusia ocupă în prezent aproximativ 88% din Donbas.
Experții sunt sceptici. Potrivit lui Ian Lesser, cercetător la German Marshall Fund, propunerea reflectă ideea americană mai veche, potrivit căreia Ucraina trebuie să facă concesii teritoriale, și acesta se întreabă dacă Moscova ar accepta cu adevărat calitatea de membru NATO a Ucrainei. Potrivit lui Harry Nedelcu, analist la Rasmussen Global, propunerea testează cât de important este Donbasul pentru Moscova. În opinia sa, însă, Rusia dorește de fapt, prin intermediul „noii arhitecturi de securitate europene”, drept de veto asupra NATO și nu ar accepta niciodată adezierea Ucrainei. Statele membre NATO sunt și ele divizate: Lituania și Polonia sunt cele mai entuziaste susținătoare, altele nu vor ca Ucraina să fie admisă înainte de terminarea războiului, iar Trump însuși a declarat public, anterior, că Kievul ar trebui să renunțe la NATO.
Lista de dorințe rusă scursă în presă
Vineri și sâmbătă a devenit public și ceea ce vrea de fapt Moscova. The New York Times a obținut un document rus neoficial, iar Bild și Eho au publicat, la rândul lor, cererile Kremlinului. Potrivit acestora, Moscova vrea ca NATO să se retragă la frontierele din 1997, adică să își retragă trupele din Polonia, Ungaria, România, statele baltice și din celelalte state care au aderat de atunci. În plus:
să renunțe la „utilizarea comună” a armelor nucleare;
Franța și Marea Britanie să se angajeze că nu vor folosi armele nucleare pentru apărarea altor state europene;
Ucraina să renunțe la NATO;
Occidentul să stopeze livrările de armament către Kiev;
Odesa și Mykolaiv să fie demilitarizate;
limba rusă să obțină un statut special;
Republica Moldova să fie federalizată, iar Transnistria și Găgăuzia să obțină drept de veto asupra adeziunii la UE
Potrivit Bild, lista cuprindea și cererea ca Finlanda să se retragă din NATO, lucru dezmințit însă de purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. Lista repetă în mare parte ultimatumul rus din decembrie 2021, trimis de Moscova Occidentului cu două luni înainte de invazie.
Ce urmează
Sâmbătă, Kremlinul a semnalat pentru prima dată că nu impune condiții privind componența delegației europene. Potrivit lui Peskov, Moscova „nu poate și nici nu dorește să impună condiții”, dar vrea întâi să evalueze cât de mult poate contribui poziția europeană la procesul de pace. Anterior, Moscova afirmase că europenii „nu au ce căuta” la masa negocierilor și le-a reproșat că, prin susținerea Kievului, „prelungesc războiul”. Toate părțile sunt de acord că următoarea rundă va avea loc „în viitorul apropiat” și că Polonia va participa de asemenea în grupul european. Data și locul nu au fost încă anunțate. Potrivit lui Zelenski, Ucraina dorește garanții de securitate concrete, similare celor din NATO, și ar dori să afle și dacă o garanție americană „similară articolului 5” ar implica prezența unor soldați americani pe teritoriul ucrainean. Președintele ucrainean a relatat, de asemenea, că serviciul militar de satelit Starshield al SpaceX prezintă din nou perturbări.
Bilanțul săptămânii este, deci, negativ. Moscova a acceptat, într-adevăr, prezența Europei la masa negocierilor și s-a convenit un schimb amplu de prizonieri, dar în privința tuturor celorlalte chestiuni situația rămâne aceeași ca la începutul războiului: Rusia nu vrea încetarea focului, cere întregul Donbas și și-a propus ca obiectiv eliminarea prezenței NATO din Europa de Est. Potrivit lui Zelenski, „Putin nu susține încetarea focului”. Și în săptămâna negocierilor, rachete și drone rusești au continuat să cadă asupra orașelor ucrainene.
Ugar
V-a plăcut articolul?
Susțineți munca noastră cu o donație mică
Plată securizată prin Stripe • Min. 2 EUR
Recomandări Gesta:

Frontul cognitiv, partea I/1: De la Protocoalele înțelepților Sionului la propaganda rusă de astăzi, sau minciuna care a supraviețuit propriei demascări
O fabricație provenită din Rusia a cutreierat lumea occidentală la începutul secolului al XX-lea. Jurnale de prestigiu, oameni de afaceri influenți și mișcări politice și-au pus numele sub ea, iar ea a continuat să circule și după ce a fost demascată. Povestea Protocoalelor înțelepților Sionului arată cât de ușor se poate construi, din fricile deja existente ale unei societăți, o explicație…

Musk este avertizat: Trump va pleca, dar actele să rămână!
Într-o epocă post-Trump, pe care o mare parte a lumii o așteaptă cu o răbdare tot mai scăzută, s-ar putea să mai aibă importanță cine, de ce și la ordinul cui a restricționat comunicațiile prin satelit ale Ucrainei, în timp ce țara era ținta atacurilor aeriene rusești. Puterea politică are un termen de expirare, iar corespondența electronică poate avea o copie de siguranță. Doi senatori democrați…

După doar două luni de comandă, liderul Hamas poate verifica deja promisiunile paradisului
Dacă promisiunile celor șaptezeci și două de virgine se pot onora, Samir Abu Yunis are acum ocazia să verifice calitatea serviciului. Comandantul brigăzii Hamas din Rafah a fost ucis în noaptea de 15 noiembrie printr-un atac aerian israelian în partea de sud a Fâșiei Gaza; moartea sa a fost confirmată de armata israeliană, de Shin Bet și chiar de Hamas. Despre detaliile îngrijirii din lumea de…

Nave în flăcări în apele teritoriale românești, iar disuasiunea se pregătește pentru următoarea reuniune
Doar obișnuitul: drone se izbesc de nave comerciale la gurile Dunării, echipajele sting incendii, România trimite avioane de vânătoare în alertă, apoi anunță că va aduce în discuție cele petrecute și la următoarea reuniune de la Bruxelles. Pentru noul episod al operetei de securitate intitulate „Acum ar trebui într-adevăr să facem ceva”, decorul a fost format de această dată din trei nave.…

Războiul lui Putin împotriva Americii: când politicienii țării atacate lucrează pentru agresor
Rusia nu a trebuit să inventeze diviziunile societății americane: i-a fost suficient să le recunoască, să le adâncească, iar apoi să sprijine actori politici care, din interes propriu, continuă să erodeze autoritatea instituțiilor democratice. Prezentând noua carte a lui David Corn, istoricul Laurence Saint-Gilles susține că afacerile ruse din jurul lui Trump sunt episoade conexe ale unui război…