Paralele tulburătoare: așa cum i-a oferit lui Orbán, acum Putin îi face cadou un prizonier și lui Trump

Rusia a eliberat pe cetățeanul american Stephen Hubbard, în vârstă de 74 de ani, pe care Moscova l-a acuzat că a luptat ca mercenar de partea Ucrainei. Vladimir Putin a anunțat miercuri, la Sankt Petersburg, în cadrul discuțiilor purtate cu trimisul special american Steve Witkoff, că Hubbard a fost deja dus la aeroportul Pulkovo. Fostul profesor, pensionar, originar din Michigan, a fost condamnat în 2024, la 72 de ani, de un tribunal din Moscova la aproape șapte ani de închisoare, pedeapsă pe care trebuia să o execute într-o colonie penală.

Potrivit procuraturii ruse, bărbatul, care locuia în Ucraina din 2014, s-ar fi înrolat după invazia totală într-o unitate de apărare teritorială din Izium și a fost capturat de forțele ruse acum aproximativ doi ani. Hubbard a recunoscut acuzația, însă rudele sale au declarat, în 2024, pentru Reuters, că acesta avea convingeri declarat pro-ruse și că cu greu ar fi putut lupta la o asemenea vârstă. Donald Trump a confirmat vestea pe rețelele de socializare. El a scris că, în convorbirea telefonică purtată cu Putin săptămâna trecută, i-a cerut acestuia eliberarea lui Hubbard, iar Statele Unite

„nu a trebuit să dea nimic în schimb”.

Încă de marți, Trump lăsase să se întrevadă că se pregătește ceva: „Așteptați să vedeți ce urmează”, a declarat el jurnaliștilor, „ne-am concentrat pe Hubbard”.

Cazul amintește într-un mod tulburător de ceea ce s-a petrecut în primăvară în Ungaria. Pe 4 martie, cu cinci săptămâni înainte de alegerile din aprilie, ministrul de externe de la acea vreme, Péter Szijjártó, a călătorit la Moscova, unde Putin a anunțat eliberarea a doi prizonieri de război maghiari din Transcarpatia. Cei doi bărbați, care aveau și cetățenie maghiară, fuseseră înrolați de armata ucraineană și apoi capturați de ruși. Cu o zi înainte, Viktor Orbán le ceruse telefonic eliberarea, iar a doua zi, în zorii dimineții, cei doi bărbați au ajuns cu un avion guvernamental pe aeroportul din Budapesta, unde îi așteptau familiile.

„Vladimir Putin nu a cerut nimic în schimbul prizonierilor”

– a declarat atunci Szijjártó. Scenariul este identic: la cererea unui aliat aflat în dificultate într-o campanie electorală, Putin eliberează cu generozitate unul-doi prizonieri, iar aliatul respectiv se poate prezenta drept cel care reușește să se înțeleagă și cu Moscova și care și-a adus acasă oamenii. Trump poate juca acum același rol de erou înainte de alegerile de la jumătatea mandatului, din 3 noiembrie: el este cel care a adus acasă prizonierul, el este cel mai bun negociator. Cât valorează acest gest la alegeri ne arată exemplul lui Orbán, ca un semnal de avertisment: cei doi prizonieri de război aduși acasă nu au salvat partidul Fidesz de la pierderea majorității de două treimi.

De altfel, propoziția „nu a cerut nimic în schimb” spune multe în ambele cazuri. Putin nu eliberează prizonieri din caritate, ci pentru a întări poziția unor politicieni de la care obține mai mult decât valorează un prizonier. În ultimele săptămâni, Trump a convenit cu el asupra achiziționării de motorină rusească și a suspendat sancțiunile prevăzute de legea Graham, adoptată de Congres, în timp ce Ucraina nu primește rachetele Patriot deja plătite de aliații săi. Iar Dmitri Medvedev, vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei, a scris pe 9 octombrie că Rusia ar trebui, probabil, „să-și reîncarce fondul de schimb” cu cetățeni occidentali, pentru a-și putea aduce înapoi proprii oameni. Pentru Kremlin, prizonierii reprezintă așadar o monedă pe care o cheltuie atunci când cursul de schimb este cel mai avantajos. Un profesor american în vârstă a valorat exact atât: o veste bună pentru Trump, cu două săptămâni înainte de alegeri.

De altfel, la întâlnire, Witkoff i-a cerut lui Putin să ia în considerare reluarea negocierilor trilaterale, însă presa de stat rusă nu a relatat ca Putin să și fi promis vreun angajament în acest sens. Kremlinul insistă, în schimb, pentru o întâlnire Putin–Trump în China, luna viitoare, fără participarea Ucrainei, iar despre garanțiile de securitate destinate Ucrainei, convenite în scris la Oslo, nu s-a mai anunțat public nimic.

Ugar