Moscova face și ea campanie: fabrică democrați falși ca să piardă cei adevărați

Rusia încearcă din nou să influențeze alegerile americane printr-o campanie amplă de dezinformare, de această dată înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului din 3 noiembrie. Acest lucru este afirmat de cei mai înalți democrați din cele două comisii de informații ale Congresului, senatorul Mark Warner din Virginia și reprezentantul Jim Himes din Connecticut, care miercuri au primit un briefing confidențial privind securitatea alegerilor. Briefingul fusese solicitat la 2 octombrie directorului național al informațiilor, Jay Clayton, dar detaliile nu pot fi făcute publice din cauza caracterului lor secret.

Potrivit lui Warner, Moscova desfășoară aceeași campanie de influențare online pe care serviciile de informații americane au documentat-o și în 2016, în 2020 și în 2024, însă acum se concentrează în mod specific asupra candidaților democrați. El a menționat două exemple: James Talarico, care candidează pentru un loc de senator în Texas, și senatorul Jon Ossoff din Georgia, care candidează pentru realegere - despre amândoi circulă pe internet reclame false create cu inteligență artificială. Himes a declarat că rușii „cântă același cântec vechi” și folosesc tot ce le cade la îndemână pentru a provoca haos și a submina încrederea alegătorilor în aparatele de vot.

Conținutul falsurilor este deja cunoscut, deoarece Bloomberg, The New York Times și mai multe grupuri de cercetare monitorizează campania de săptămâni întregi. Potrivit relatărilor adunate de Hoodline, unul dintre videoclipurile false susținea că Talarico ar fi plătit modele de pe OnlyFans, iar altul că Ossoff ar deține opt proprietăți nedeclarate, deși nu există nicio dovadă pentru niciuna dintre acuzații. Potrivit unei anchete Bloomberg, între 10 septembrie și 9 octombrie au apărut 130 de videoclipuri falsificate și coperte de ziare trucate, care au vizat 29 dintre cei 36 de candidați democrați la funcția de guvernator și 20 dintre cei 35 de candidați democrați la Senat, postările fiind răspândite de conturi automatizate. Potrivit cercetătorilor, manipularea este trădată și de faptul că numărul de vizualizări a crescut brusc la circa 200.000 în decurs de o oră, după care s-a oprit la fel de brusc. Cercetătorii au observat de asemenea că, dacă în trecut campaniile rusești căutau să alimenteze dezbinarea pe ambele părți ale spectrului politic, acum ele vizează aproape exclusiv democrații.

Astfel de falsuri sunt atribuite unor rețele rusești
precum Storm-1516 și Matrioșka

Potrivit datelor Bloomberg, Storm-1516 a răspândit din august 2023 peste 190 de povești false, totalizând sute de milioane de vizualizări. Rețeaua a fost activă în primăvara aceasta și în Ungaria: în martie a difuzat un videoclip deghizat în știre Euronews, potrivit căruia Péter Magyar l-ar fi insultat pe Trump. Videoclipul a fost vizionat de 2,7 milioane de ori, dar nici asta nu l-a salvat pe Viktor Orbán, favoritul Kremlinului, de la înfrângerea categorică din aprilie. Potrivit The New York Times, democrații sunt atacați și de operațiunea rusească numită Doppelgänger, care sugerează că aceștia ar fi întors spatele Israelului. Operațiunea este coordonată de compania rusă Social Design Agency, sancționată atât de Statele Unite, cât și de Uniunea Europeană.

Warner și Himes au subliniat totuși că în briefing nu au văzut niciun semn că vreo țară ar fi capabilă să pătrundă în sistemele electorale americane și să modifice rezultatele, sau că ar pregăti așa ceva. Așadar, campania rusă nu încearcă să falsifice voturile, ci să deruteze gândirea alegătorilor. Cei doi politicieni democrați se tem mai degrabă că, în cazul unei eventuale înfrângeri, Donald Trump va contesta rezultatul invocând un atac cibernetic străin, iar această temere nu este nefondată, întrucât sondajele Reuters/Ipsos arată că democrații conduc la nivel național cu un avans de la câteva puncte până la peste zece puncte, iar Trump nu și-a recunoscut niciodată înfrângerea din 2020. Potrivit lui Himes, nici China nu a renunțat la tentativele de influențare „extrem de țintite”, în timp ce ambasada chineză de la Washington a calificat aceasta drept „o acuzație falsă și o calomnie gravă”; ambasada Rusiei, Casa Albă și biroul directorului național al informațiilor nu au răspuns solicitării Reuters - Moscova a negat întotdeauna implicarea în cazurile anterioare. Reuters notează că Trump a relaxat recent sancțiunile economice împotriva Rusiei, în timp ce asupra Ucrainei exercită presiuni tot mai mari să pună capăt luptei împotriva ocupanților ruși.

Ingerința rusă nu este un fenomen nou. Potrivit raportului procurorului special Robert Mueller, făcut public în aprilie 2019, Rusia a intervenit „în mod amplu și sistematic” în alegerile prezidențiale din 2016, în mod expres în favoarea lui Trump și în defavoarea Hillarei Clinton. Raportul a scos la iveală două canale. Unul a fost fabrica de troli din Sankt Petersburg, Internet Research Agency, care a ajuns la milioane de americani pe rețelele sociale prin mii de profiluri false ce se dădeau drept cetățeni americani, prin reclame și chiar prin organizarea unor proteste stradale reale. Celălalt canal a fost serviciul de informații militare rus, GRU. Hackerii săi au spart corespondența Comitetului Național Democrat și a șefului de campanie al Hillarei Clinton, John Podesta, iar prada a fost scursă cu atenție, la momente alese strategic, prin site-ul DCLeaks, sub pseudonimul Guccifer 2.0 și prin WikiLeaks. Ancheta lui Mueller a dus la inculparea a 13 cetățeni ruși, trei companii rusești și 12 ofițeri ai GRU.

Deși raportul nu a stabilit că echipa de campanie a lui Trump s-a făcut vinovată de coluziune cu Kremlinul, acesta a documentat numeroase legături. Printre acestea s-a numărat întâlnirea din iunie 2016 de la Trump Tower, la care Donald Trump Jr. a participat în speranța de a obține de la guvernul rus informații compromițătoare despre Clinton, iar șeful de campanie Paul Manafort i-a transmis lui Konstantin Kilimnik date interne din sondaje. Comisia bipartizană de informații a Senatului l-a numit ulterior pe Kilimnik agent al serviciilor de informații ruse, calificând transferul de date drept „o amenințare gravă de contraspionaj” - comisie condusă în 2020 chiar de republicanul Marco Rubio. În ceea ce privește suspiciunile de obstrucționare a justiției, Mueller a examinat zece cazuri și a precizat explicit că raportul nu îl exonerează pe Trump. Opinia publică a reținut însă altceva, deoarece procurorul general William Barr a publicat, înainte ca raportul să fie făcut public, un rezumat de patru pagini potrivit căruia ancheta nu a găsit nicio coluziune, iar Trump a transformat acest lucru într-o „exonerare totală”. Mueller a protestat printr-o scrisoare, susținând că rezumatul lui Barr nu reda esența raportului, iar un judecător federal i-a reproșat ulterior lui Barr „lipsa de sinceritate”. Puțini au citit însă raportul de peste patru sute de pagini în întregime, astfel încât lozinca „vânătoare de vrăjitoare” s-a dovedit mai puternică decât dovezile.

Serviciile de informații americane au documentat tentative de influențare rusă și în 2020, și în 2024, constatând de fiecare dată că voturile nu au putut fi manipulate. Cu toate acestea, în loc să consolideze apărarea, a doua administrație Trump a demantelat-o. Procuroarea generală Pam Bondi a desființat în februarie 2025 grupul de lucru al FBI pentru combaterea influenței străine, biroul directorului național al informațiilor a desființat în vara aceluiași an centrul său pentru combaterea influenței străine, iar departamentul responsabil al agenției de securitate cibernetică pentru protecția alegerilor (CISA) a fost de asemenea redus. Între timp, administrația a încercat și să prezinte evaluarea serviciilor de informații privind ingerința din 2016 drept o conspirație politică. Potrivit specialiștilor, inteligența artificială face producerea falsurilor mai ieftină și mai rapidă, iar potrivit Bloomberg, statul rus va aloca în 2026 aproximativ 1,8 miliarde de dolari pentru media de stat și propagandă online. Astfel, zece ani mai târziu, Kremlinul joacă același scenariu ca în 2016, doar cu instrumente mai bune și, de această dată, împotriva unui Washington care și-a demontat singur propriile apărări.

Sursă