Un bloc PNL-USR ar ajunge din urmă AUR

AUR, partidul de extremă dreapta, rămâne în continuare cel mai popular partid din România, însă din septembrie a pierdut mai mult de cinci puncte procentuale din susținere, în timp ce PSD, care a ajuns la guvernare, a crescut cu aproape șase puncte. Sondajul INSCOP din noiembrie arată că o candidatură comună a PNL și USR ar reconfigura raportul de forțe: alianța lor ar ajunge pe locul al doilea, iar în rândul alegătorilor cu partid preferat care își declară cu certitudine intenția de a vota, diferența față de AUR ar fi deja mai mică de trei puncte procentuale.

Cercetarea, realizată la cererea Informat.ro cu participarea Strategic Thinking Group, a analizat două scenarii: cum ar vota oamenii dacă partidele ar candida separat și cum s-ar schimba preferințele dacă PNL și USR ar depune o listă comună. Potrivit rezultatelor publicate pe 16 noiembrie, AUR ar păstra primul loc în ambele scenarii, în timp ce PSD ar ocupa locul doi doar în varianta în care partidele candidează separat.

În această variantă, 34,6% dintre respondenții care pot alege un partid sau un candidat ar vota cu AUR, 24,6% cu PSD, 15,1% cu PNL și 11,9% cu USR. UDMR ar obține 3,9%, SENS 3%, partidul SOS România al Dianei Șoșoacă 2,1%, iar Partidul Oamenilor Tineri (POT) 1,8%; 1,6% ar susține un candidat independent, iar 1,3% ar opta pentru un alt partid. Aceste procente se referă la respondenții care și-au indicat opțiunea, reprezentând 72% din eșantionul total. Raportul de forțe din spatele clasamentului se schimbă dacă luăm în calcul doar persoanele care pot alege un partid și care afirmă totodată că ar vota cu certitudine. În acest cerc mai restrâns, care reprezintă 48,6% din eșantionul total, AUR se situează la 34,1%, PSD la 21,2%, PNL la 16,4%, USR la 14,7%, iar UDMR la 4,5%. Așadar, PNL și, în special, USR au un rezultat mai bun în rândul celor care își declară cu certitudine intenția de a vota, în timp ce susținerea pentru PSD este mai scăzută în acest grup.

Lista comună PNL–USR ar obține 28,2% în rândul alegătorilor cu partid preferat, față de 35,7% pentru AUR, deci diferența ar fi de 7,5 puncte procentuale. În acest caz, PSD ar fi împins pe locul al treilea, cu 23%, UDMR ar obține 3,8%, SENS 2,8%, POT 2,5%, iar SOS 2,4%. În schimb, în rândul alegătorilor cu partid preferat care declară cu certitudine că vor vota, diferența dintre primele două partide s-ar reduce la doar 2,9 puncte: AUR ar fi la 35%, alianța PNL–USR la 32,1%, urmate de PSD cu 20,9% și de UDMR cu 4,1%. Comparativ cu sondajul anterior, din septembrie, cea mai mare schimbare este scăderea AUR și creșterea PSD. În datele privind partidele care candidează separat, AUR a scăzut de la 39,7% la 34,6%, în timp ce PSD a crescut de la 18,7% la 24,6%. PNL, în același timp, a scăzut de la 16,3% la 15,1%, iar USR a crescut de la 9% la 11,9%. Avansul AUR, măsurat anterior în jurul a patruzeci la sută, uneori peste acest nivel, s-a redus, așadar, vizibil, dar partidul nu are, ca formațiune separată, un rival direct.

Sondajul sugerează, deci, că o candidatură comună ar putea crea un contracandidat mai competitiv pentru AUR, mai ales dacă cele două partide ar reuși să își mobilizeze susținătorii. Intenția de a participa la vot nu este însă un vot deja exprimat, iar lista comună este, la rândul ei, până acum doar o opțiune analizată în cadrul cercetării. Remus Ștefureac, directorul INSCOP, pune aceste schimbări pe seama încheierii crizei politice și a formării noului guvern. În interpretarea sa, PSD câștigă înapoi parțial voturile celor care anterior s-au orientat spre AUR, iar parțial beneficiază de încrederea inițială de care se bucură un guvern nou-instalat, mai ales după o criză prelungită. Nu se poate spune încă dacă acest avans se va păstra și în lunile de iarnă. Ștefureac a amintit că și PNL s-a întărit semnificativ după moțiunea de cenzură din mai, pentru ca apoi, în timpul crizei care s-a prelungit luni de zile, să își piardă treptat acest plus de susținere.

Rezultatele cercetării sunt direct legate de proiectul „Polul Modernizării”, anunțat de PNL. Liberalii au decis pe 8 noiembrie să înceapă negocierile privind absorbția partidului Forța Dreptei al lui Ludovic Orban, pas considerat primul într-o cooperare de centru-dreapta mai amplă. Europarlamentarul Siegfried Mureșan a afirmat a doua zi că noua formațiune ar putea trece de treizeci la sută și ar putea deveni un adversar la egalitate cu AUR. Rezultatele obținute de lista comună PNL–USR oferă un temei pentru această idee, cu toate că sondajul nu a analizat exact Polul Modernizării, care este încă în formare. Lista comună trece de treizeci la sută în rândul alegătorilor cu partid preferat care declară cu certitudine că vor vota, dar rămâne la 28,2% în rândul total al alegătorilor cu partid preferat. Mai mult, colectarea datelor s-a încheiat pe 2 noiembrie, astfel încât sondajul nu a putut măsura reacția la negocierile anunțate ulterior. Nici forma concretă a colaborării nu este decisă. Mircea Abrudean, președintele PNL al Senatului, a declarat pe 9 noiembrie că nu s-a discutat despre o fuziune cu USR, fiind vorba, pentru moment, doar de o cooperare parlamentară, în timp ce în cazul Forța Dreptei au demarat efectiv negocierile pentru pregătirea absorbției. Ștefureac consideră, în orice caz, că rezultatul listei PNL–USR indică un sprijin comun semnificativ din partea alegătorilor, care ar putea încuraja și alte partide să se unească.

Tabăra partidelor care se autointitulează suveraniste rămâne, în același timp, în general una mare: susținerea pentru AUR, SOS și POT este de 38,5% în varianta în care partidele candidează separat și de 40,6% în varianta cu lista comună PNL–USR. Este vorba de suma rezultatelor acestor trei partide, nu de susținerea pentru o eventuală listă comună a lor, dar aceasta arată că, în ciuda scăderii AUR, aproximativ două cincimi dintre alegătorii cu partid preferat se aliniază în spatele lor. Nici creșterea PSD nu a răsturnat ordinea forțelor: social-democrații rămân în urma AUR, iar alianța PNL–USR i-ar depăși.

Cercetarea a fost realizată în perioada 26 octombrie – 2 noiembrie, pe un eșantion de 1.197 de persoane: 1.081 au răspuns telefonic, iar 116 au completat chestionarul online, după un prim contact telefonic. Potrivit INSCOP, eșantionul este reprezentativ pentru populația adultă a României care locuiește în gospodării neinstituționalizate, din punctul de vedere al principalelor caracteristici sociale și demografice; marja maximă de eroare declarată pentru eșantionul total, la un nivel de încredere de 95%, este de ±2,8 puncte procentuale. Această marjă de eroare nu se poate aplica în mod identic subgrupurilor electorale mai mici. Pe scala de zece puncte care măsoară disponibilitatea de a vota, 61% dintre respondenți au ales nota zece, care indică intenția certă de a vota, iar 17,4% au spus că în mod sigur nu ar vota.

Ugar

V-a plăcut articolul?

Susțineți munca noastră cu o donație mică

Plată securizată prin Stripe • Min. 2 EUR

Recomandări Gesta:

Inflație: prețurile cresc tot mai rapid în România

Inflație: prețurile cresc tot mai rapid în România

În octombrie inflația anuală din România a crescut din nou spre șapte procente, iar banca centrală și-a revizuit în continuare în rău prognoza pe 16 noiembrie: pentru finalul anului se estimează o scumpire de 7,4%, față de 6,1% cât se anticipa anterior. Costul carburanților și al energiei se reflectă în prețul tot mai multor produse și servicii, în timp ce, înainte de iarnă, incertitudinile…

ugar•
Estonia închide punctele de trecere a frontierei cu Rusia

Estonia închide punctele de trecere a frontierei cu Rusia

Estonia va închide de la 1 decembrie toate cele trei puncte de trecere rutiere încă funcționale către Rusia, după ce sâmbătă dimineață s-a încercat incendierea și aruncarea în aer a uzinei producătorului de drone Threod Systems, de lângă Tallinn. Potrivit serviciului estonian de securitate internă, atacul a fost comandat și coordonat de serviciul de informații militare rus, GRU. Opt persoane au…

ugar•
Strasbourg: sancționarea lui Danileț a fost abuzivă! Savonea: mi se rupe

Strasbourg: sancționarea lui Danileț a fost abuzivă! Savonea: mi se rupe

Cristi Danileț a câștigat procesul pentru libertatea de exprimare la Strasbourg, dar nu a reușit totuși să obțină anularea deciziei instanței românești care i-a confirmat sancțiunea. Înalta Curte de Casație și Justiție a respins definitiv, pe 16 noiembrie, cererea de revizuire a fostului judecător clujean, invocând faptul că sancțiunea aplicată în urmă cu șapte ani nu mai are consecințe suficient…

ugar•
Frontul cognitiv, partea I/1: De la Protocoalele înțelepților Sionului la propaganda rusă de astăzi, sau minciuna care a supraviețuit propriei demascări

Frontul cognitiv, partea I/1: De la Protocoalele înțelepților Sionului la propaganda rusă de astăzi, sau minciuna care a supraviețuit propriei demascări

O fabricație provenită din Rusia a cutreierat lumea occidentală la începutul secolului al XX-lea. Jurnale de prestigiu, oameni de afaceri influenți și mișcări politice și-au pus numele sub ea, iar ea a continuat să circule și după ce a fost demascată. Povestea Protocoalelor înțelepților Sionului arată cât de ușor se poate construi, din fricile deja existente ale unei societăți, o explicație…

ugar•
Musk este avertizat: Trump va pleca, dar actele să rămână!

Musk este avertizat: Trump va pleca, dar actele să rămână!

Într-o epocă post-Trump, pe care o mare parte a lumii o așteaptă cu o răbdare tot mai scăzută, s-ar putea să mai aibă importanță cine, de ce și la ordinul cui a restricționat comunicațiile prin satelit ale Ucrainei, în timp ce țara era ținta atacurilor aeriene rusești. Puterea politică are un termen de expirare, iar corespondența electronică poate avea o copie de siguranță. Doi senatori democrați…

ugar•