Inflație: prețurile cresc tot mai rapid în România

În octombrie inflația anuală din România a crescut din nou spre șapte procente, iar banca centrală și-a revizuit în continuare în rău prognoza pe 16 noiembrie: pentru finalul anului se estimează o scumpire de 7,4%, față de 6,1% cât se anticipa anterior. Costul carburanților și al energiei se reflectă în prețul tot mai multor produse și servicii, în timp ce, înainte de iarnă, incertitudinile privind producția de energie electrică restrâng și ele marja de manevră a guvernului.

Potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică pe 12 noiembrie, inflația anuală a crescut în octombrie la 6,94%, după 6,17% în august și 6,61% în septembrie. Este deja a doua lună consecutivă în care scumpirea se accelerează, iar în spatele mediei se ascund creșteri de preț mult mai mari: motorina a fost cu 43,45%, iar benzina cu 32,91% mai scumpă decât în urmă cu un an, iar chiriile au crescut cu 38,46%. Serviciile, în ansamblu, s-au scumpit cu 11,23%. Prețul biletelor de avion a crescut cu 14,44%, cel al serviciilor de apă-canal și salubritate cu 13,69%, iar cel al abonamentelor de televiziune cu 13,10%. La alimente se remarcă scumpirea cafelei cu 12,48%, a ouălor cu 10,5% și a laptelui de vacă cu 8,11%, în timp ce fructele proaspete au fost, în medie, cu 15,38% mai ieftine decât în octombrie anul trecut. Acest lucru nu contrazice faptul că evoluția prețurilor fructelor în octombrie a împins deja inflația în sus: prețul poate crește față de luna precedentă chiar dacă rămâne, în continuare, mai mic decât cel de acum un an.

Scumpirea anuală a energiei electrice a fost de 4,09%, iar cea a gazului natural de 1,41%, dar din aceasta nu rezultă că ambele prețuri ar fi ținute în frână de un plafon stabilit de autorități. Plafonarea prețului la energie electrică a fost eliminată în 2025, iar scumpirea mare din acea perioadă a intrat deja, până acum, în prețurile din anul trecut care servesc drept bază de comparație. În schimb, pentru gazul destinat consumului casnic sistemul de protecție a prețurilor continuă să funcționeze. Chiar acest efect de bază explică o parte semnificativă a scăderii inflației din vară. Reducerea indicatorului anual de la 10,42% în iunie la 6,61% în septembrie nu a însemnat că viața a devenit, în general, mai ieftină: din comparație au ieșit treptat efectele punctuale ale majorării prețului energiei electrice din 2025, respectiv ale creșterilor de TVA și accize. Când acest ajutor statistic s-a epuizat, scumpirea carburanților și a gazului natural a început din nou să accelereze inflația, iar în octombrie evoluția prețurilor legumelor, fructelor și ouălor a acționat în aceeași direcție. Banca Națională a României a lăsat neschimbată, pe 12 noiembrie, dobânda de politică monetară la 6,5%, a menținut dobânda la facilitatea de credit overnight la 7,5%, iar cea la facilitatea de depozit la 5,5%. Potrivit noii prognoze prezentate pe 16 noiembrie, inflația ar putea crește la 7,4% până la finalul anului, iar până la finalul lui 2027 s-ar putea tempera la 3,7%; anterior se estimau 6,1%, respectiv 3,4%. Astfel, revenirea în banda-țintă de 1,5–3,5%, din jurul valorii centrale de 2,5%, ar putea avea loc abia în primul trimestru al anului 2028. Guvernatorul băncii centrale, Mugur Isărescu, a motivat prognoza mai nefavorabilă prin scumpirea energiei și a carburanților, subliniind că aceste costuri se transmit și în alte zone ale economiei. În același timp, a avertizat că calculele au fost realizate pe baza datelor din primele zile ale lunii noiembrie, când prețul petrolului depășea încă 100 de dolari pe baril, dar de atunci a scăzut spre 90 de dolari. Prognoza depinde, prin urmare, puternic și de evoluția viitoare a pieței energiei; guvernatorul băncii centrale nu se așteaptă la o explozie de prețuri extraordinară de sărbători.

Pe lângă prețurile la energie, banca centrală enumeră printre principalele riscuri conflictul din Orientul Mijlociu, criza energetică și incertitudinile politicii bugetare. Din cauza procedurii de deficit excesiv a Uniunii Europene, România trebuie să continue reducerea deficitului și după 2026, dar nu este deloc indiferent prin ce taxe și decizii de cheltuieli o va face. Utilizarea cât mai completă a fondurilor europene este importantă și pentru că din acestea se pot finanța investiții fără ca sarcina asupra bugetului național să fie la fel de mare. În paralel, au apărut date noi despre situația economiei, care nuanțează imaginea de stagnare. Evaluarea băncii centrale din 12 noiembrie se baza încă pe trimestrul al doilea: atunci PIB-ul nu a crescut față de trimestrul precedent, iar în comparație anuală datele arătau o scădere de 0,2%, pe fondul unui consum al populației în declin. Potrivit estimării rapide a Institutului Național de Statistică din 13 noiembrie, în schimb, economia a crescut în trimestrul al treilea cu 2,1% față de trimestrul precedent. Este o îmbunătățire, dar performanța primelor nouă luni ale anului rămâne, potrivit datelor brute, cu 0,3% sub cea din anul trecut.

Înainte de iarnă, alimentarea cu energie rămâne unul dintre cele mai sensibile puncte. La Cernavodă, reactorul 2 a fost reconectat la rețeaua națională pe 11 noiembrie, dar calendarul repornirii reactorului 1 a fost modificat. Nuclearelectrica a anunțat inițial reconectarea pentru 12 noiembrie și atingerea puterii nominale a doua zi, apoi, tot pe 11 noiembrie, a comunicat că reparația durează mai mult: potrivit noului calendar, reconectarea era prevăzută pentru 13 noiembrie, iar atingerea puterii nominale pentru 14 noiembrie. Defecțiunea a afectat partea neneclară a reactorului, iar potrivit companiei nu a avut consecințe asupra siguranței nucleare. Cele două reactoare pot acoperi, împreună, aproximativ o cincime din consumul de energie electrică al României, astfel că indisponibilitatea lor crește sensibil nevoia de import. Pe 11 noiembrie, de exemplu, în jurul orelor dimineții, unui consum de 7.655 de megawați i-a corespuns o producție internă de 6.235 de megawați, diferența de aproximativ 1.420 de megawați trebuind completată din import. Este un bilanț de la un anumit moment, dar arată bine cât de importante sunt centralele disponibile pe plan intern.

La hidrocentrale, anul secetos a lăsat în urmă rezerve reduse. Potrivit relatării publicate de Adevărul pe 9 noiembrie, gradul de umplere al lacurilor de acumulare ale Hidroelectrica era sub 50%, iar debitul Dunării din decembrie era estimat la aproximativ jumătate din media multianuală. Despre depozitele de gaz, ministrul energiei, Dumitru Chisăliță, a oferit o imagine mai favorabilă: gradul lor de umplere se situa peste media europeană, dar extracția trebuie gestionată astfel încât să rămână suficiente rezerve și pentru eventualele valuri mari de frig din a doua parte a iernii. Din cauza prețurilor mari de achiziție, directorul general al Engie România, Nicolas Richard, cere deja prelungirea plafonării prețului gazului pentru populație dincolo de 1 aprilie 2027. Într-o declarație citată de Adevărul, el a menționat un preț al gazului de 85–90 de euro pe megawatt-oră și prețuri de peste 300 de euro pe piața spot a energiei electrice. Între timp, noile capacități de producție continuă să întârzie: punerea în funcțiune comercială a centralei pe gaz de 430 de megawați de la Iernut este estimată, în prezent, pentru mijlocul anului 2027.

Guvernul condus de Luca Niculescu ar trebui astfel, în același timp, să reducă povara costului vieții, să protejeze persoanele vulnerabile, să avanseze investițiile energetice și să reducă deficitul bugetar. PSD cere majorarea pensiilor, premierul susține și el indexarea acestora, iar sindicatele cer un salariu minim brut de cinci mii de lei pe lună. Avertismentul băncii centrale nu înseamnă că orice majorare de salariu sau de pensie, în sine, ar provoca inflația, ci că modul de finanțare și întreaga politică bugetară contează. Scumpirea costului vieții necesită un sprijin real, dar prețul promisiunilor făcute fără acoperire poate fi plătit mai târziu chiar de aceiași oameni cărora li se promite astăzi o ușurare.

Teren pârloagă

V-a plăcut articolul?

Susțineți munca noastră cu o donație mică

Plată securizată prin Stripe • Min. 2 EUR

Recomandări Gesta:

Un bloc PNL-USR ar ajunge din urmă AUR

Un bloc PNL-USR ar ajunge din urmă AUR

AUR, partidul de extremă dreapta, rămâne în continuare cel mai popular partid din România, însă din septembrie a pierdut mai mult de cinci puncte procentuale din susținere, în timp ce PSD, care a ajuns la guvernare, a crescut cu aproape șase puncte. Sondajul INSCOP din noiembrie arată că o candidatură comună a PNL și USR ar reconfigura raportul de forțe: alianța lor ar ajunge pe locul al doilea,…

ugar•
Estonia închide punctele de trecere a frontierei cu Rusia

Estonia închide punctele de trecere a frontierei cu Rusia

Estonia va închide de la 1 decembrie toate cele trei puncte de trecere rutiere încă funcționale către Rusia, după ce sâmbătă dimineață s-a încercat incendierea și aruncarea în aer a uzinei producătorului de drone Threod Systems, de lângă Tallinn. Potrivit serviciului estonian de securitate internă, atacul a fost comandat și coordonat de serviciul de informații militare rus, GRU. Opt persoane au…

ugar•
Strasbourg: sancționarea lui Danileț a fost abuzivă! Savonea: mi se rupe

Strasbourg: sancționarea lui Danileț a fost abuzivă! Savonea: mi se rupe

Cristi Danileț a câștigat procesul pentru libertatea de exprimare la Strasbourg, dar nu a reușit totuși să obțină anularea deciziei instanței românești care i-a confirmat sancțiunea. Înalta Curte de Casație și Justiție a respins definitiv, pe 16 noiembrie, cererea de revizuire a fostului judecător clujean, invocând faptul că sancțiunea aplicată în urmă cu șapte ani nu mai are consecințe suficient…

ugar•
Frontul cognitiv, partea I/1: De la Protocoalele înțelepților Sionului la propaganda rusă de astăzi, sau minciuna care a supraviețuit propriei demascări

Frontul cognitiv, partea I/1: De la Protocoalele înțelepților Sionului la propaganda rusă de astăzi, sau minciuna care a supraviețuit propriei demascări

O fabricație provenită din Rusia a cutreierat lumea occidentală la începutul secolului al XX-lea. Jurnale de prestigiu, oameni de afaceri influenți și mișcări politice și-au pus numele sub ea, iar ea a continuat să circule și după ce a fost demascată. Povestea Protocoalelor înțelepților Sionului arată cât de ușor se poate construi, din fricile deja existente ale unei societăți, o explicație…

ugar•
Musk este avertizat: Trump va pleca, dar actele să rămână!

Musk este avertizat: Trump va pleca, dar actele să rămână!

Într-o epocă post-Trump, pe care o mare parte a lumii o așteaptă cu o răbdare tot mai scăzută, s-ar putea să mai aibă importanță cine, de ce și la ordinul cui a restricționat comunicațiile prin satelit ale Ucrainei, în timp ce țara era ținta atacurilor aeriene rusești. Puterea politică are un termen de expirare, iar corespondența electronică poate avea o copie de siguranță. Doi senatori democrați…

ugar•