Abbas în al 22-lea an al unui mandat de patru ani: alegerile palestiniene au fost din nou amânate

Mahmoud Abbas, președintele palestinian, a amânat alegerile parlamentare programate pentru 28 noiembrie și, printr-un nou decret, a fixat atât alegerile parlamentare, cât și pe cele prezidențiale pentru 11 septembrie 2027. Acest lucru a fost anunțat sâmbătă de agenția oficială de presă palestiniană Wafa, potrivit unei relatări a Euronews. Biroul prezidențial de la Ramallah a invocat obstacole de securitate, logistice și de teren, care ar face imposibilă crearea condițiilor pentru votare, iar Comitetul Executiv al Organizației pentru Eliberarea Palestinei a aprobat amânarea motivând că situația s-a schimbat fundamental de la convocarea alegerilor. Din exterior, lucrurile par să arate mai degrabă că un singur element nu s-a schimbat: Abbas a primit în 2005 un mandat de patru ani, iar potrivit Times of Israel este de douăzeci de ani la putere de atunci, cu aproximativ cincisprezece ani mai mult decât ar fi trebuit să candideze din nou.

Amânarea are o istorie îndelungată, întrucât ultimele alegeri prezidențiale palestiniene au avut loc în 2005, iar ultimele alegeri parlamentare în 2006. Atunci Hamas a învins mișcarea Fatah a lui Abbas, iar un an mai târziu a preluat prin forța armelor controlul Fâșiei Gaza de la Fatah. Abbas a dizolvat oficial în 2018 legislativul palestinian. A convocat alegeri parlamentare pentru mai 2021 și prezidențiale pentru iulie, apoi, invocând Ierusalimul de Est, le-a amânat pe termen nelimitat pe amândouă, în timp ce, potrivit presei internaționale, de fapt se temea că Hamas ar putea învinge din nou. Noul angajament l-a făcut tot față de Occident: i-a scris președintelui francez Emmanuel Macron și prințului moștenitor saudit Mohammed bin Salman că, după războiul din Gaza, va organiza alegeri în termen de un an, iar potrivit Ynet această promisiune a jucat un rol important în faptul că Franța a recunoscut statul palestinian în septembrie 2025. Pe 24 septembrie, la Adunarea Generală a ONU, a confirmat încă o dată data din noiembrie, iar acum adjunctul său, Hussein al-Sheikh, a informat Parisul prin scrisoare că, la urma urmei, nu se va întâmpla nimic.

Pentru exactitate: amânarea nu are doar motive palestiniene. Potrivit unor oficiali occidentali, Israel nu a permis accesul Comisiei Centrale de Alegeri palestiniene în Fâșia Gaza și în Ierusalimul de Est pentru a pregăti votul, iar facțiunile palestiniene au decis ele însele, în cadrul negocierilor de la Cairo, să sprijine amânarea. Mohammed al-Hindi, secretarul general adjunct al Jihadului Islamic, a declarat pentru Associated Press că alegerile trebuie să se bazeze pe „un dialog intern solid”, ceea ce în regiune înseamnă de obicei că nu se votează până nu se știe dinainte cine va învinge. Cu doar două săptămâni înainte, Hamas, Jihadul Islamic și vechiul rival al lui Abbas, Mohammed Dahlan, au încheiat o alianță pentru a-l învinge pe președintele palestinian - un motiv mai evident decât acesta cu greu ar putea căuta un lider de nouăzeci de ani, lovit de acuzații de corupție și de pierderea legitimității. Fatah a ținut în mai, pentru prima dată în zece ani, un congres, Abbas a fost reconfirmat în funcția de lider al mișcării, iar fiul său de 64 de ani, Yasser Abbas, a fost inclus în comitetul central, astfel încât democrația palestiniană pare să funcționeze mai degrabă ca o afacere de familie.

Reacțiile au venit, ca de obicei, din două direcții. Ministrul israelian de externe Gideon Saar l-a acuzat pe Abbas că induce în eroare comunitatea internațională anulând din nou alegerile promise. Șefa diplomației UE, Kaja Kallas, a declarat și în această săptămână că votul din noiembrie ar fi reprezentat o șansă mult așteptată de reînnoire a legitimității instituțiilor palestiniene, iar comisarul european Dubravka Šuica a salutat în septembrie anunțarea alegerilor. Bruxelles-ul se află deci din nou unde se află mereu în privința politicii palestiniene: aplaudă entuziast un anunț, apoi constată în tăcere că, din nou, din anunț nu s-a materializat nimic.

Conducerea palestiniană spune lumii de decenii că nimic nu este mai important decât statul independent, dar faptele arată altceva. Pe 7 octombrie 2023, Hamas a masacrat aproximativ 1.200 de persoane, în majoritate civili israelieni, și a răpit 251 de ostatici, declanșând astfel un război care a devastat o mare parte din Fâșia Gaza. Campania guvernului Netanyahu, pentru care Curtea Penală Internațională a emis un mandat de arestare împotriva premierului israelian sub suspiciunea de crime de război, a costat viața a zeci de mii de civili palestinieni. Când armistițiul a intrat în vigoare în octombrie 2025, primul lucru pe care l-a făcut Hamas a fost să demonstreze propriului popor cine este stăpân în Gaza. În imagini autentificate de Reuters și BBC, luptătorii organizației au executat public, sub privirile mulțimii, bărbați cu ochii legați, iar potrivit Reuters, într-un singur weekend cel puțin au fost uciși 32 de oameni, etichetați drept colaboraționiști sau membri ai unor bande, în timp ce la Ramallah conducerea care ar trebui, teoretic, să ofere o alternativă la Hamas nu a putut organiza niciun fel de alegeri în douăzeci de ani.

Unde este, în astfel de momente, marele arhitect al păcii?

Este deosebit de instructiv faptul că, în timp ce pacea din Gaza este una dintre cele mai mari mândrii ale lui Donald Trump, iar Comisia pentru Pace, născută din planul său în douăzeci de puncte, este prezidată personal de el, președintele american nu are niciun cuvânt despre noua amânare a alegerilor palestiniene. În schimb, pe președintele ucrainean l-ar sfătui să demisioneze în mijlocul unui război: vineri a declarat că Ucraina are nevoie de un nou președinte și l-a învinovățit pe Volodimir Zelenski pentru prețurile combustibilului din Statele Unite, deși acestea au crescut vertiginos din cauza războiului cu Iranul pe care el însuși l-a declanșat. Zelenski a răspuns că liderul lor este ales de ucraineni. În octombrie 2025, în perioada execuțiilor de la Gaza, Trump a spus că, sincer, faptul că Hamas se răfuiește cu „bandele” nu l-a deranjat prea mult, și a acordat organizației o autorizație temporară pentru a menține ordinea, iar Benjamin Netanyahu, urmărit de Haga, rămâne în continuare unul dintre cei mai apropiați prieteni ai săi. Așadar, Trump insistă pe alegeri doar acolo unde un lider ales democratic îi stă în cale, nu și acolo unde nu s-a votat de douăzeci de ani.

Noua dată, 11 septembrie 2027, este deosebit de ironică prin alegerea sa, întrucât cade exact în ziua de care lumea își amintește din cauza terorismului, nu a reînnoirii democratice. Dacă nici până atunci conducerea palestiniană nu va putea organiza alegeri, Abbas va putea cel puțin spune că a tratat cu o consecvență perseverentă fiecare termen exact în același mod.

Ugar