Bulgaria ar plăti Ucraina, dar nu ar oferi armament, însă nu ar bloca decizia

Bulgaria își va respecta în continuare angajamentele financiare asumate pentru sprijinirea Ucrainei prin Instrumentul european pentru pace, dar insistă ca contribuția sa să nu fie folosită pentru achiziția de noi arme letale. De aceea, guvernul de la Sofia, potrivit relatării agenției de presă de stat bulgare BTA, a decis, la 21 octombrie, să recurgă la așa-numita abținere constructivă, prin care poate rămâne în afara unor astfel de măsuri de sprijin fără a bloca decizia comună a celorlalte state membre.

Guvernul condus de Rumen Radev dorește, de asemenea, să obțină ca din contribuția bulgară să fie sprijinite în primul rând regiunile din Ucraina în care locuiesc membri ai minorității naționale bulgare, aspect asupra căruia se negociază însă încă cu Comisia Europeană. Decizia este notabilă și pentru că guvernul bulgar a oprit anterior ajutorul militar acordat Ucrainei, invocând faptul că nu mai are posibilitatea de a oferi sprijin financiar suplimentar, însă acum recunoaște el însuși că trebuie să onoreze plățile angajate de guvernele anterioare. Potrivit comunicatului guvernului, dacă ar reține sumele datorate, ar trebui să plătească penalități și nu ar mai putea primi rambursările europene pentru sprijinul deja acordat, astfel că distanțarea politică nu scutește automat Sofia de plata facturilor.

Instrumentul european pentru pace a fost creat pe 22 martie 2021, ca mecanism care funcționează în afara bugetului obișnuit al UE, pentru a finanța măsuri cu caracter militar și de apărare, iar contribuția statelor membre este calculată, conform normelor europene, pe baza venitului lor național brut (VNB). Sistemul permite ca o țară care nu dorește să finanțeze arme letale să contribuie cu o sumă mai mare la alte măsuri de sprijin, astfel încât, rămânând în afara achizițiilor de armament, participarea sa financiară nu este totuși eliminată. Abținerea constructivă îi oferă astfel Sofiei o soluție prin care se poate distanța de finanțarea noilor arme, fără a bloca totodată procesul decizional al UE. O diferență importantă este însă că excluderea achiziției de arme letale nu transformă restul sprijinului automat în ajutor civil sau umanitar, întrucât Instrumentul european pentru pace poate finanța și alte obiective de apărare.

Guvernul bulgar își motivează decizia prin interesul său strategic, ca stat riveran la Marea Neagră, de a pune capăt operațiunilor militare care au loc în apropierea frontierelor sale, iar punerea pe primul plan a ajutorului nemilitar este prezentată drept susținere a suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei, precum și drept un stimul pentru negocierile diplomatice. Potrivit relatării Mediapool, Radev și echipa sa vor astfel să mențină o parte din sprijin, refuzând în continuare livrările de armament. O chestiune separată este noul împrumut de 70 de miliarde planificat pentru Ucraina, la care, potrivit lui Radev, Bulgaria nu poate participa. Premierul a invocat și angajamentul european de împrumut de 90 de miliarde, acceptat anterior, și a pus la îndoială dacă, în situația economică actuală a Europei, mai poate fi asumat un angajament suplimentar. Cele două chestiuni merită astfel tratate separat, întrucât în cazul Instrumentului european pentru pace este vorba despre utilizarea unor plăți deja existente, în timp ce în cazul noului împrumut este vorba despre refuzul unui angajament financiar suplimentar. Mesajul Sofiei este astfel dublu: nu ar da bani pentru arme noi, dar nici nu poate să se sustragă pur și simplu de la angajamentele sale anterioare, și poate chiar din acest motiv nu dorește să blocheze nici decizia celorlalte state membre ale UE.

Ugar