Iranul va ataca cablurile submarine și centrele de date

Iranul amenință că va ataca instalațiile energetice, cablurile de telecomunicații submarine, precum și centrele de date și infrastructura de inteligență artificială din regiunea Golfului Persic, dacă Statele Unite și Israel vor relua bombardamentele. Mohsen Rezaei, secretarul Consiliului Suprem de Securitate Națională al Iranului, a declarat că Teheranul ar putea ataca obiective din șapte țări din regiune și că, dacă Iranul va fi atacat, „arterele economice vitale” ale regiunii ar putea fi, de asemenea, lovite. El a adăugat că nici infrastructura economică care face posibile atacurile asupra Iranului nu poate fi considerată intangibilă. Nu a precizat la ce țări se referă, dar nu este greu de ghicit, de vreme ce o mare parte a bazelor americane și a investițiilor regionale ale giganților tehnologici americani se află în Emiratele Arabe Unite, Arabia Saudită, Qatar, Bahrain și Kuweit.

Amenințările au fost reluate de mai mulți membri ai conducerii iraniene. Mehdi Mohammadi, consilierul președintelui parlamentului, Mohammad Bagher Ghalibaf, care a condus negocierile cu Washingtonul, consideră că Donald Trump și Benjamin Netanyahu au ajuns deja, în principiu, la un acord privind un nou atac, însă, în opinia sa, rezultatul acestuia este departe de a fi sigur. „Considerăm următorul conflict o amenințare existențială”, a declarat Mohammadi, adăugând că Iranul „va sparge cadrul temporal și spațial al conflictului”, adică nu mai există linii roșii în strategia sa. Reza Nasri, jurist internațional apropiat de ministerul de externe iranian, a avertizat că un nou război nu ar rămâne limitat la un singur teritoriu, iar rețelele electrice, fabricile de desalinizare, rafinăriile și porturile țărilor din zona Golfului ar putea fi, de asemenea, distruse, lăsând zeci de milioane de oameni fără apă și electricitate, în timp ce spre Europa s-ar putea porni un nou val de refugiați, iar blocarea completă a Strâmtorii Hormuz ar putea arunca economia mondială în recesiune. Agenția de presă Fars, apropiată de Garda Revoluționară, a relatat, de asemenea, că Teheranul și-a instruit deja unitățile: dacă într-un nou război de amploare vor fi uciși oficiali iranieni și civili, represaliile ar putea viza nu doar obiective militare, ci și politice.

Amenințarea la adresa infrastructurii digitale nu este o vorbă goală. Potrivit unei sinteze a Al Jazeera, Rezaei a avertizat deja pe 13 octombrie că cablurile, centrele de date și instalațiile de inteligență artificială ar putea deveni ținte, iar în martie Garda Revoluționară a inclus, conform agenției Tasnim, infrastructura cloud israeliană și din zona Golfului a companiilor Google, Microsoft și Oracle pe lista „noilor ținte”. În același lună, într-o postare pe Telegram, a numit 17 companii americane, printre care Google, Meta și Apple, precum și compania emiratiană de inteligență artificială G42. G42 construiește, împreună cu OpenAI și Nvidia, proiectul numit Stargate UAE, un campus american-emiratian de inteligență artificială cu o capacitate planificată de cinci gigawați. Iranul dispune de mijloacele necesare pentru a-și pune în practică amenințările: anterior, dronele iraniene au lovit direct două centre de date ale furnizorului de servicii cloud al Amazon, AWS, în Emiratele Arabe Unite, iar un atac a provocat daune fizice în apropierea unei instalații din Bahrain. AWS a anunțat în septembrie că nu a reușit încă să repună în funcțiune mai multe locații din Bahrain și una din Emirate. Potrivit lui Andreas Krieg, cercetător la King's College London, un atac nici nu trebuie să distrugă serverele pentru ca o întreagă instalație să devină inoperabilă, fiind suficient ca alimentarea cu energie electrică, răcirea sau legăturile de telecomunicații să fie paralizate. Krieg consideră că amenințarea este adresată cel puțin la fel de mult guvernelor din zona Golfului ca și Washingtonului, pentru a le descuraja să susțină o nouă ofensivă americană. În opinia sa, Emiratele sunt deosebit de vulnerabile, pentru că strategia lor în domeniul inteligenței artificiale este strâns legată de cea a companiilor tehnologice americane. Vulnerabilitatea cablurilor submarine este, de asemenea, bine cunoscută: potrivit estimărilor TeleGeography, peste 90% din traficul de date dintre Europa și Asia trece pe sub Marea Roșie, iar atât în 2024, cât și în septembrie 2025, rupturi ale cablurilor au încetinit internetul în Orientul Mijlociu și în Asia de Sud.

Amenințările apar exact în momentul în care Statele Unite și Israel se pregătesc pentru o nouă campanie comună. Consilierii militari americani au întocmit deja lista obiectivelor posibile, pe care figurează baze de rachete, instalații petroliere și situri nucleare. Netanyahu a discutat luni, în Israel, cu secretarul american al apărării, Pete Hegseth, despre momentul și obiectivele unui eventual atac. Washingtonul își va întări prezența în regiune până la începutul lunii noiembrie cu trei portavioane, mii de militari din marina americană, avioane de luptă și forțe speciale, însă Trump a dat deja înapoi de mai multe ori în ultimele patru luni în privința reluării atacurilor. Tensiunea este alimentată și de evenimentele din Strâmtoarea Hormuz: Garda Revoluționară a anunțat miercuri că a atacat simultan patru nave comerciale implicate în transferul de petrol în strâmtoare, iar alte trei au nimerit mine, însă aceste afirmații nu au fost confirmate de surse independente. Prețul petrolului brut Brent a crescut la 113,4 dolari pe baril.

Canalele diplomatice rămân însă deschise. Mediatori iranieni și pakistanezi analizează noi condiții pentru un armistițiu, conform cărora miliarde de dolari din activele iraniene îngheațate ar fi eliberate dacă Iranul ridică blocada din Strâmtoarea Hormuz, inspectorii ONU ar putea avea acces la instalațiile nucleare bombardate, iar stocurile de uraniu puternic îmbogățit ale Iranului ar fi transferate într-o țară terță. Teheranul ar fi oferit să ridice blocada și să inițieze negocieri nucleare în termen de șapte zile, dar numai dacă sunt îndeplinite în prealabil anumite condiții, printre care ridicarea sancțiunilor americane. Miniștrii de externe ai trei țări europene, precum și ai Turciei, Arabiei Saudite, Pakistanului și Egiptului se vor întâlni vineri la Istanbul pentru a discuta despre crizele din Iran, Yemen și Palestina.

Ugar