Grecia interzice minorilor sub 15 ani accesul la rețelele de socializare

Grecia va interzice, începând cu 1 ianuarie 2027, utilizarea platformelor de socializare de către tinerii sub 15 ani, devenind astfel unul dintre primele state membre ale Uniunii Europene care introduce o limită de vârstă atât de strictă. Măsura a fost anunțată luni, la Atena, de ministrul de stat Akis Skertsos, în cadrul unei conferințe de presă susținute împreună cu mai mulți membri ai guvernului.

Planul fusese anunțat deja în aprilie de premierul Kyriakos Mitsotakis – chiar pe TikTok, ceea ce ilustrează bine ironia situației. Potrivit lui Skertsos, a venit timpul să se abordeze problema dependenței digitale, iar ministrul Sănătății, Adonis Georgiadis, a invocat un sondaj realizat în rândul a 2.500 de elevi, conform căruia un sfert dintre aceștia folosesc excesiv rețelele de socializare, iar o cincime se simt nesiguri sau neliniștiți și au dificultăți de concentrare atunci când nu au telefonul mobil la ei.

Respectarea interdicției va fi asigurată de Atena prin apelarea la reglementările europene. Potrivit ministrului Digitalizării, Dimitris Papastergiou, în cazul în care platformele încalcă regulile, vor intra în vigoare mecanismele europene de supraveghere și sancționare, iar în baza Regulamentului privind serviciile digitale (DSA) al UE, pentru anumite abateri companiile pot fi amendate cu până la șase procente din cifra de afaceri globală anuală. Anunțul grec face parte dintr-un proces european mai amplu, întrucât Comisia Europeană a prezentat în septembrie propunerea sa denumită EU Kids Act, care ar reglementa la nivelul UE protecția minorilor în mediul online. Potrivit proiectului, sub 13 ani ar fi interzisă complet utilizarea rețelelor de socializare, între 13 și 15 ani copiii ar putea folosi doar „mini-conturi” create și supravegheate de părinți, cu funcții limitate și cel mult o oră pe zi, iar pentru cei între 15 și 18 ani platformele ar fi obligate să aplice soluții de proiectare menite să asigure siguranța utilizatorilor. Potrivit președintei Comisiei, Ursula von der Leyen, Europa are puterea de a acționa, iar regulile sunt stabilite de europeni, nu de marile companii tehnologice; Comisia propune, de asemenea, ca platformele să fie obligate să demonstreze respectarea obligațiilor privind protecția copiilor și pregătește o lege privind echitatea digitală, care ar viza, printre altele, trucurile de design care încurajează utilizarea excesivă.

Guvernul grec este, astfel, mai rapid și mai strict decât propunerea UE: în timp ce Bruxelles-ul ar permite accesul supravegheat între 13 și 15 ani, Atena introduce o interdicție totală. Întrebarea la care anunțul nu oferă încă un răspuns este aceeași cu care se confruntă toate încercările similare: cum va fi verificată vârsta utilizatorilor fără ca toți adulții să fie nevoiți să își dovedească identitatea și fără a se crea o nouă bază de date uriașă cu informații personale. Australia, care în decembrie anul trecut a fost prima țară care a introdus o limită de vârstă de 16 ani, a constatat că copiii găsesc surprinzător de rapid portițe de eludare a regulilor, iar platformele nu sunt nici ele deosebit de entuziaste să își elimine singure cei mai tineri utilizatori. Miza interdicției grecești nu este, deci, doar ca copiii să petreacă mai puțin timp pe telefon, ci și dacă un stat membru poate impune propriile reguli marilor giganți tehnologici globali. În această privință, Atena se bazează pe dreptul european – pe acel DSA pe care administrația Trump îl cataloghează în repetate rânduri drept instrument de cenzură.

Sursa