Olesky, orașul înfometat: Ucraina duce blocada rusă în fața ONU

Ucraina va duce în fața Adunării Generale a ONU cazul orașului Olesky, aflat sub ocupație în regiunea Herson, unde, potrivit guvernului de la Kiev, aproximativ două mii de civili – printre care circa cincizeci de copii – trăiesc de luni de zile fără hrană, apă potabilă, medicamente sau posibilitatea de a fugi. Ministrul ucrainean de externe, Andrii Sîbiha, a declarat luni că Rusia „provoacă în mod deliberat o catastrofă umanitară” pe malul stâng al Nistrului, în regiunea Herson: blochează livrările de alimente și medicamente, obstrucționează activitatea organizațiilor de ajutor și evacuarea civililor. „Situația din Olesky este deosebit de critică”, a spus el.

Orașul se află pe malul stâng al Niprului, vizavi de Herson. Trupele ruse l-au ocupat în februarie 2022, iar în iunie 2023, după ce forțele ruse au aruncat în aer barajul de la Kahovka, situat mai sus pe fluviu, orașul a fost inundat. Potrivit estimărilor săptămânalului ucrainean Dzerkalo Tijnia, inundația a provocat moartea a peste cinci sute de persoane. Înainte de război, în Olesky locuiau aproximativ 24.000 de oameni, iar astăzi, potrivit ministrului de externe, aproximativ două mii. Orașul este fără electricitate și gaz, oamenii gătesc pe foc de tabără.

Potrivit lui Tetiana Hasanenko, șefa administrației militare ucrainene a orașului, ultima misiune reușită de aprovizionare și evacuare a ajuns în oraș pe 26 mai. Misiunea de monitorizare a drepturilor omului a ONU în Ucraina a confirmat independent că, între 26 mai și 24 iunie, nu a mai ajuns niciun transport de alimente. Potrivit lui Hasanenko, livrările s-au întrerupt complet după ce dronele rusești au atacat convoaiele de ajutor pe 2 iunie și 1 septembrie; într-o filmare din aprilie se poate vedea cadavrul unui bărbat care ducea pâine în oraș și a fost ucis de o dronă pe drum. Potrivit Kyiv Post, la finalul lunii august, punctele de control militare rusești au blocat orice deplasare civilă spre și dinspre oraș, iar zona din jur a fost declarată „pământ al nimănui”, amenințată de atacuri aeriene și drone.

„Oamenii încearcă să supraviețuiască în condițiile blocadei impuse de Rusia: caută resturi de mâncare, adună iarbă, pentru că pur și simplu nu au altă hrană. O dimensiune aparte a terorii rusești este vânătoarea desfășurată asupra civililor: dronele FPV rusești urmăresc și atacă oamenii, astfel încât simplul fapt de a ieși din casă devine un risc mortal”

– a declarat Sîbiha. Pe filmările distribuite de locuitori se pot vedea pancarte cu inscripția „Nu avem mâncare, murim de foame și noi”. Potrivit localnicilor citați de Bild, soldații ruși i-au trimis înapoi de la punctele de control pe cei care cereau ajutor, spunându-le: „mergeți înapoi și muriți acolo”.

Serhii Kozar, deputat ucrainean din regiunea Herson, a declarat pentru postul public de televiziune Suspilne că se află în contact cu oamenii rămași în oraș și că, potrivit informațiilor sale, în prezent nu există nicio autoritate în Olesky, nici administrație de ocupație rusă, nici trupe. „Oamenii sunt într-o stare de semi-înfometare. Nu pot pleca nicăieri, pentru că toate drumurile sunt minate”, a spus el. Potrivit ombudsmanului ucrainean Dmitro Lubinets, în zona Olesky și a satelor din vecinătate – Holaia Prîstan, Stara Zburiivka și Nova Zburiivka – trăiesc în total peste șase mii de oameni, printre care aproximativ două sute de copii, fără apă, hrană, îngrijire medicală și siguranță corespunzătoare. Ucraina a elaborat un plan de evacuare și a verificat lista celor 358 de civili care necesită salvare imediată. Crucea Roșie Internațională a indicat că ar participa la evacuare, dar partea rusă nu a confirmat, nici după negocieri, că este dispusă să o permită.

„Olesky a devenit o capcană mortală”

– a spus Lubinets.

Potrivit lui Sîbiha, delegația Ucrainei la ONU a primit „instrucțiuni concrete” să demonstreze, în cadrul săptămânii de nivel înalt a Adunării Generale de la New York, responsabilitatea Rusiei și să solicite măsuri. Unul dintre rezultatele posibile ar fi obligarea Moscovei să permită accesul personalului Crucii Roșii și al transporturilor de ajutor. Potrivit Cartei ONU, Ucraina poate include plângerea pe ordinea de zi, iar Adunarea Generală poate adopta cu majoritate simplă o rezoluție de condamnare fără caracter obligatoriu sau poate solicita părților să permită accesul organizațiilor internaționale de ajutor. Totuși, pentru mobilizarea unor resurse ONU mai ample sau a forțelor de pace, ar fi necesară o decizie unanimă a Consiliului de Securitate, unde Rusia este membru permanent și, prin urmare, dispune de drept de veto.

Consiliul Bisericilor și Organizațiilor Religioase din Ucraina s-a adresat, pe 19 septembrie, Papei Leon al XIV-lea, Consiliului Mondial al Bisericilor și altor lideri religioși, cerându-le să împiedice „prin toate mijloacele disponibile” ca locuitorii orașului să moară de foame. Pe 16 septembrie, Muzeul Național al Holodomorului-Genocid de la Kiev a lansat, de asemenea, un apel către partenerii internaționali și către Crucea Roșie, invocând foametea provocată în mod artificial.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat marți jurnaliștilor de la Moscova, într-o recunoaștere rară, că situația aprovizionării cu alimente și medicamente în Olesky este critică și că soldații ruși lucrează la soluționarea acesteia. El a pus însă dificultățile transporturilor pe seama atacurilor ucrainene de artilerie și cu drone. Stanislav Buniatov, fost politician ucrainean, în prezent voluntar care ajută civilii, a afirmat că recrutorii ruși profită de mizerie și oferă contracte în armata rusă bărbaților locali de vârstă militară rămași fără loc de muncă. Luptele terestre din cursul inferior al Niprului s-au încheiat în iulie 2024, când Ucraina a renunțat la construirea unui cap de pod pe malul stâng, în apropiere de Olesky. Zona rămâne însă de atunci teatrul unor lupte aeriene și cu drone constante, iar unitățile speciale ale ambelor părți traversează periodic fluviul și zonele de bălți.

Ugar