Rămas-bunul lui Bolojan: „cea mai importantă reformă a fost că am guvernat fără minciuni”

Premierul interimar Ilie Bolojan a făcut luni seară, cu o zi înaintea votului de încredere din Parlament pentru guvernul Niculescu, un bilanț al celor șaisprezece luni de guvernare, într-o conferință de presă de aproape o oră, la Palatul Victoria din București. Potrivit fostului primar al Oradei, a preluat o țară „cu spatele la zid”, cu un deficit record, nu doar bugetar, ci și de încredere, iar acum predă succesorului său o Românie pusă pe drumul corect al redresării. Drept cea mai importantă reformă nu a numit o anumită măsură, ci „un alt mod de a guverna”, care a funcționat „fără minciuni, fără așteptări false și fără populism”, cu respect pentru banul public. A mulțumit românilor că au dus povara și a spus că efortul lor a avut sens. În schimb, nu a scutit PSD: în opinia sa, social-democrații au sabotat reformele și i-au răsturnat guvernul pentru că acesta a început să lezeze interesele vechiului sistem, iar acum și-au uitat deja propriile promisiuni.

Potrivit lui Bolojan, în iunie 2025 nimeni nu se bătea pentru funcția de premier. Deficitul era de 9,3%, creșterea economică era alimentată exclusiv de consumul finanțat prin credite, Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) era blocat, iar riscul pierderii banilor europeni era real. Societatea era divizată după anularea alegerilor, iar pericolul ca țara să devină incapabilă de plată era real. Comisia Europeană și piețele nu mai credeau în promisiuni și așteptau măsuri cu efect imediat, motiv pentru care guvernul a început cu majorarea TVA.

– a spus el. A recunoscut că unele decizii au fost dificile și că în spatele fiecărei cifre se află o familie, un angajat, un antreprenor sau un pensionar care și-a recalculat cheltuielile și a simțit scăderea nivelului de trai.

A susținut rezultatele cu date. În primele opt luni ale acestui an, deficitul a fost de 78,5 miliarde de lei, față de 102,5 miliarde în anul precedent, ceea ce reprezintă o reducere de 1,53 puncte procentuale a deficitului raportat la PIB. Țara a evitat retrogradarea ratingului de către agențiile de evaluare, astfel încât poate continua să își finanțeze deficitul, investițiile au crescut de la 82 la 107 miliarde de lei, dintre care mai mult de două treimi provin din proiecte europene, iar cheltuielile de personal au scăzut cu 4,3 miliarde de lei, până la 122 de miliarde. Nu a negat scăderea consumului și a creșterii economice, dar a spus că consumul alimentat prin credite a fost „toxic”, iar guvernul a rupt-o cu această minciună. A explicat îndatorarea prin împrumuturile accelerate ale guvernelor anterioare și prin ratele de dobândă ridicate, iar inflația a numit-o parțial o consecință a corecției, parțial a crizelor din afara României. Potrivit său, Planul de Redresare a fost preluat blocat, cu contracte supraevaluate și în pragul eșecului, iar guvernul l-a renegociat și l-a relansat. România a primit până acum 65% din fonduri, iar cu cele două cereri de plată aflate încă în evaluare, procentul ar urma să crească la 90%. Potrivit lui Bolojan, s-ar fi putut ajunge la aproape 100%, dacă PSD nu ar fi blocat în august adoptarea legii salarizării unitare, lucru care a costat țara 770 de milioane de euro. Proiectele de autostradă din nord-estul României au fost trecute în programul de apărare SAFE, pentru că altfel ar fi rămas fără finanțare.

Dintre reforme, a evidențiat restrângerea administrației publice, limitarea privilegiilor, impunerea unor criterii de performanță pentru companiile de stat, reducerea birocrației prin digitalizare și reforma pensiilor magistraților. Despre aceasta din urmă a spus că nimeni nu a avut curajul să o asume înainte, iar el „nu a dat înapoi niciun pas, chiar dacă încă plătim prețul”. În opinia sa, PSD a început să saboteze guvernul atunci când a văzut că programul este luat în serios: de exemplu, reforma administrației publice a fost tergiversată luni de zile, până în februarie anul acesta.

– a declarat el. A adăugat că multă vreme a tăcut în fața atacurilor nedrepte și mincinoase, pentru că nimic nu putea fi mai important decât următoarea lege, următorul jalon din PNRR și o nouă reducere a deficitului. În plus, nu a vrut să pună în pericol evaluarea agențiilor de rating prin conflicte politice. Probabil cea mai importantă parte a discursului a fost cea în care Bolojan a negat că ar lăsa în urmă datorii și a enumerat cele cinci probleme structurale ale țării, cu care va trebui să se confrunte fiecare guvern viitor.

1. Prima este povara hotărârilor judecătorești definitive rezultate din mii de procese intentate de judecători și procurori, printre care una care obligă guvernul la plata a peste 5 miliarde de lei. Potrivit lui Bolojan, niciun guvern nu poate plăti această sumă de pe o zi pe alta, iar atâta timp cât legea salarizării unitare nu exclude astfel de procese, problema rămâne fără soluție.

2. A doua este moștenirea schemei de compensare a prețurilor la energie electrică din 2021, din care încă mai vin facturi neverificate de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE). Pentru aceasta au fost alocate anul acesta 3,7 miliarde de lei, dintre care 1,5 miliarde au fost deja plătiți, iar sarcinile vor continua și în anii următori.

3. A treia este sănătatea, unde, de ani de zile, 6,5 milioane de oameni plăteau contribuții, în timp ce 16,5 milioane beneficiau de servicii medicale. Astăzi contribuie 10,5 milioane de oameni, iar sistemul se apropie pentru prima dată de echilibru anul acesta, dar problema managementului defectuos al spitalelor s-ar putea rezolva doar dacă efectele salariale ar fi integrate în prețul serviciilor.

4. A patra este suprancontractarea investițiilor. Programul operațional pentru transporturi a fost suprancontractat cu peste 300%, Ministerul Transporturilor are în derulare contracte în valoare de peste 30 de miliarde de euro, în timp ce bugetul anual mediu disponibil este de aproximativ 6 miliarde de euro, adică există lucrări angajate pentru cel puțin cinci ani înainte. Potrivit lui Bolojan, facturile neplătite de 2,4 miliarde de lei din programul Anghel Saligny pot fi rezolvate fără probleme printr-o rectificare bugetară.

5. A cincea este managementul companiilor de stat: firme care întârzie reformele de ani de zile, precum compania de căi ferate (CFR) sau metroul bucureștean (Metrorex), solicită la finalul fiecărui an finanțare suplimentară.

În final, a spus că nu pretinde că a fost impecabil, dar că pleacă cu sentimentul că și-a făcut datoria. În schimb, dacă următorul guvern ignoră lecțiile învățate și se revine la vechile obiceiuri nesănătoase, e doar o chestiune de timp până când România va avea din nou probleme.

Între timp, demnitarii susținuți de PNL demisionează unul după altul. Purtătoarea de cuvânt a guvernului, Ioana Dogioiu, și-a cerut luni demiterea, odată cu încheierea mandatului guvernului. În conferința de presă, ea a spus că nu va intra în politică și că nu va deveni membră a niciunui partid. Își va păstra, în schimb, locul în consiliul de administrație al televiziunii publice, întrucât acolo a fost numită de Parlament și reprezintă guvernul, nu PNL. Și-au prezentat demisia Cristina Pocora, consilier de stat la Cancelaria Prim-Ministrului, precum și Daniel Șandru, directorul Institutului pentru Investigarea Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER), a cărui demitere intră în vigoare pe 21 octombrie. Își pleacă funcțiile și prefecții din Vrancea, Constanța și Bistrița-Năsăud. Potrivit lui Bolojan, deciziile de demitere au ajuns luni seară la Monitorul Oficial, dar în câteva cazuri, la solicitarea lui Luca Niculescu, demnitarii vor mai rămâne una-două săptămâni, pentru a asigura predarea mandatului. În schimb, membrii PNL din companiile de stat, care și-au obținut posturile prin concurs, vor rămâne până la expirarea mandatului.

Întrebările și răspunsurile din conferința de presă, pe scurt

Nu ar trebui să recunoașteți că, în calitate de lider politic, ați eșuat, având în vedere oamenii care și-au pierdut locurile de muncă, ingerințele în justiție și dosarele penale?

Potrivit lui Bolojan, guvernul său a demonstrat că România poate fi guvernată altfel: risipa poate fi limitată, aceleași reguli se pot aplica tuturor, iar oamenilor li se poate spune adevărul. Restul l-a numit „acuzații”.

A fost justificat ca la festivalul de la Oradea să se plătească 6.000 de euro unei vedete de televiziune și unui influencer?

Autoritățile locale decid singure asupra bugetului lor și răspund pentru el, atât în fața legii, cât și a alegătorilor. Guvernul nu are niciun cuvânt de spus în acest sens.

Purtătoarea de cuvânt Ioana Dogioiu intră în politică și ce se va întâmpla cu funcția ei la televiziunea publică?

Nu va intra în niciun partid. Nu a demisionat, ci a cerut demiterea odată cu încheierea mandatului guvernului. Își păstrează locul în consiliul de administrație al televiziunii publice, întrucât acolo a fost numită de Parlament și reprezintă guvernul, nu PNL.

Cu ce notă, de la unu la zece, evaluați performanța PSD în coaliție?

Nu a dat o notă. Potrivit lui, coaliția a funcționat în primele luni, dar s-a deteriorat atunci când s-a trecut de la discuția despre venituri la cea despre reducerea cheltuielilor și eliminarea privilegiilor. În opinia sa, demiterea guvernului și perioada de tranziție de aproape șase luni nu au servit interesele României.

Regretă vreo măsură?

Nu. Ceea ce a rămas neterminat este reducerea structurală a cheltuielilor statului, în special la nivelul ministerelor.

Ce se va întâmpla cu demnitarii susținuți de PNL, cu cei 43 de oameni din companiile de stat și cu vila din cartierul Primăverii?

Va părăsi vila în termenul legal. Secretarii de stat, șefii de agenții și prefecții vor pleca în această săptămână, unii dintre ei rămânând cel mult două săptămâni, la solicitarea lui Niculescu. Funcționarii și conducătorii de companii numiți prin concurs pot rămâne până la expirarea mandatului. Întrebat exact câți secretari de stat vor pleca, a spus că în prezent sunt 12 demiteri în curs de semnare.

Nu s-ar fi putut reeșalona datoriile rezultate din procesele magistraților și cele datorate companiilor de energie, care totalizează aproape 20 de miliarde de lei?

El consideră imorale procesele magistraților și sumele acordate astfel. La întrebarea despre o tentativă de negociere, nu a răspuns concret.

Consideră iresponsabilă și decizia privind banii destinați centrului de radioterapie și RMN-ului de la Oradea?

Ministerul este obligat să asigure, în primul rând, finanțarea serviciilor vitale, precum secțiile de urgență și ambulanțele, și poate distribui liber doar restul sumelor. Secția de urgență de la Floreasca nu a primit în 2026 nici jumătate din bugetul de anul trecut. Ministrul Sănătății, Attila Cseke, poate confirma că împreună au chemat înapoi constructorii la lucrările de construcție a spitalelor.

S-a deteriorat relația sa cu Nicușor Dan din cauza majorării TVA și a rămas singur?

Necesitatea majorării TVA este cunoscută de toți factorii de decizie din România. Au colaborat cu președintele în cadru instituțional. La o sarcină grea, orice susținere este bine-venită.

Care este planul PNL după adoptarea bugetului, va exista o moțiune de cenzură?

PNL va fi în opoziție. Dacă guvernul va respecta disciplina bugetară și vor avea succes evaluările de rating de la începutul anului viitor, situația va fi mai calmă. Dacă nu, PNL „va reacționa într-un fel sau altul”. Nu trasează linii roșii, pentru că în ultimul an a auzit prea multe astfel de linii, iar toate s-au dovedit dăunătoare.

De ce exact până pe 1 martie 2027 nu vor depune o moțiune de cenzură?

Pentru că, dacă depunerea bugetului este întârziată până în decembrie, până atunci se poate adopta orice fel de buget.

Se simte responsabil pentru recesiune?

Reducerea deficitului nu vine, nicăieri în lume, fără o scădere economică. Și-au asumat acest lucru, motiv pentru care nimeni nu se bătea pentru funcția de premier. Dacă nu se procedează astfel, țara ajunge într-o fundătură.

A fost instituțională colaborarea sa cu Bogos?

Nu. Dacă un demnitar primește o persoană o singură dată la o audiență, acest lucru nu poate fi numit colaborare.

Susține majorarea pensiilor cu 7,3%, creșterea salariilor din sectorul public sau prelungirea subvenției la carburanți?

Nu este populist. În noul program de guvernare nu mai figurează nici reducerea TVA, nici carburantul fără TVA pentru fermieri. După doi ani de îngheț, indexarea este greu de evitat, dar cea mai bună soluție ar fi fost legea salarizării unitare. Deficitul trebuie să rămână sub 5,3%, iar pentru orice cheltuială suplimentară trebuie prezentată sursa de finanțare.

Cum va rămâne în memoria colectivă?

Se consideră un om corect. Pentru o urmă durabilă sunt necesare fapte mari și timp. România a avut zece premieri în zece ani.

Cum va fi România la sfârșitul guvernării lui Niculescu: se va asemăna mai mult cu Oradea sau cu Craiova?

Pe Niculescu trebuie întrebat despre asta, el nu face aprecieri.

Surse: G4Media, HotNews