Rușii pot aplauda, Bruxelles a torpilat din nou pe Kaja Kallas

Kaja Kallas, șefa diplomației Uniunii Europene, dorea să fie trimisul special al UE pentru negocierile privind încheierea războiului Rusiei împotriva Ucrainei, dar liderii UE au decis vineri seara, la Dublin, să opteze pentru o altă soluție. „Rușii nu mă vor pe mine” – a declarat Kallas vineri dimineață, înainte de reuniunea informală a liderilor UE din capitala Irlandei.

Potrivit șefei diplomației europene, Moscova nu o vrea la masa negocierilor tocmai din cauza poziției sale ferme, dar, a spus ea, „nu lor le revine decizia”. Ea a întrebat, de asemenea, dacă UE are vreun cuvânt de spus în privința persoanei care reprezintă Rusia și a considerat că, dacă Moscova ar putea decide cine este negociatorul european, ar obține un avantaj la care nu are dreptul. Kallas a argumentat că acest rol îi revine prin funcție: Tratatul de la Lisabona conferă șefei diplomației UE sarcina de a coordona și pune în aplicare politica externă a Uniunii, iar liderii statelor membre au ales-o în iunie 2024 știind că, pe durata mandatului său de cinci ani, vor fi probabil necesare și negocieri directe cu Moscova. „Nu mă reprezint pe mine însămi. Reprezint cele 27 de state membre, la fel ca acum doi ani” – a spus ea. Ea a avertizat UE să nu copieze modelul american, în care doi trimiși aleși personal de Donald Trump, Steve Witkoff și Jared Kushner, negociază, ci să trimită o persoană care ocupă deja o funcție instituțională. În calitate de premier al Estoniei, Kallas a fost una dintre cele mai vehemente critice ale Kremlinului, iar Rusia a introdus-o pe lista persoanelor căutate în februarie 2024. La Bruxelles este considerată o figură care dezbină și este tot mai des exclusă din discuțiile la cel mai înalt nivel.

În final, liderii UE nu au numit un trimis special, ci au creat un grup comun de negociere european. Potrivit Euronews, din acesta fac parte Franța, Germania, Italia, Polonia și Regatul Unit, care nu este membru al UE, dar participă la așa-numitul grup E3, alături de reprezentanți ai Consiliului European, ai Comisiei Europene și ai NATO. Atât Ucraina, cât și Statele Unite și Rusia au cerut un singur reprezentant european, iar premierul italian Giorgia Meloni a criticat faptul că nu a fost numit unul. António Costa, președintele Consiliului European, considerat principalul favorit pentru postul de trimis special, a invocat faptul că tratatele atribuie președintelui Consiliului reprezentarea Uniunii în domeniul politicii externe și de securitate. Președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, nu a susținut-o pe Kallas, spunând că liderii au decis astfel. Cancelarul german Friedrich Merz a afirmat că formatul E3 a funcționat bine și că Berlinul nu vede nevoia unei dispute instituționale. Implicarea Poloniei este o consecință a avertismentului transmis de Varșovia, conform căruia țările vest-europene nu ar trebui să decidă peste capul Europei de Est. Italia a fost deja prezentă la runda de la Abu Dhabi, iar Polonia va participa la următoarea.

Până acum, la negocieri au participat consilieri pe probleme de securitate națională și oficiali de rang înalt, nu șefi de stat și de guvern. Rămâne deschisă întrebarea dacă Moscova este dispusă să negocieze direct cu europenii. Witkoff și Kushner au declarat, după întâlnirea de joi cu Putin la Moscova, că Rusia este dispusă la negocieri directe, însă Kremlinul s-a exprimat condescendent, iar purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a afirmat că Europa ar trebui mai întâi să numească un reprezentant. Un diplomat european, care a cerut anonimatul, a avertizat că disputa privind candidații adâncește diviziunile dintre europeni, „iar exact asta vrea Rusia”.

Pârloagă