„Am văzut cum ne-au rescris istoria și ne-au redenumit limba” - Maia Sandu despre două secole de stăpânire rusă

Maia Sandu, președinta Republicii Moldova, a avertizat luni Europa, la Bruxelles, în clădirea Parlamentului European, că propaganda și manipularea se răspândesc astăzi în toată Europa prin aceleași metode prin care, în trecut, a fost rescrisă istoria Republicii Moldova. „Am văzut cum alții ne-au rescris istoria și ne-au redenumit limba”, a spus ea la evenimentul intitulat „Republica Moldova și Uniunea Europeană: valori comune, viitor comun”, organizat de Victor Negrescu, vicepreședintele român al Parlamentului European, și moderat de Daniela Morari, ambasadoarea Republicii Moldova la UE.

Sandu speră că experiența Republicii Moldova poate ajuta Europa să recunoască la timp aceste pericole și să își apere democrațiile. Ea le-a mulțumit scriitorilor moldoveni că povestesc istoria țării cititorilor din Europa și a cerut publicului să transmită mai departe generației următoare dragostea pentru lectură, întrucât și „doomscrolling-ul” din fața ecranelor este un teren fertil pentru manipulare. După ea, au luat cuvântul scriitorii moldoveni Tatiana Țîbuleac, Oleg Serebrian și Ionela Hadârcă.

Fraza lui Sandu a fost scurtă, dar în spatele ei se află două secole de stăpânire rusă și sovietică, în care locuitorilor teritoriului dintre Prut și Nistru le-au fost luate, pe rând, limba, scrierea, istoria și, de multe ori, chiar viața.

1812: Imperiul Rus ocupă Basarabia

Partea de est a Principatului Moldovei, teritoriul dintre Prut și Nistru, a fost anexată de Imperiul Rus după Pacea de la București din 1812, în urma războiului împotriva Imperiului Otoman, și a fost numită Basarabia. În primele decenii, provincia a beneficiat încă de o autonomie relativă, dar în a doua jumătate a secolului a început o rusificare intensă. Limba română a fost eliminată din școli, din administrație și apoi din biserică, iar autoritățile țariste au colonizat teritoriul cu ruși, ucraineni, bulgari, găgăuzi și germani, pentru a schimba componența etnică a provinciei. La finalul Primului Război Mondial, odată cu prăbușirea Imperiului Rus, Sfatul Țării din Basarabia a declarat, în martie 1918, unirea cu România.

1924: Moscova inventează „limba moldovenească”

Uniunea Sovietică nu a acceptat niciodată unirea. În 1924, pe malul stâng al Nistrului, pe teritoriul Ucrainei, a înființat Republica Autonomă Sovietică Socialistă Moldovenească, menită să fie o rampă de lansare pentru recuperarea Basarabiei. Aici s-a născut ideologia sovietică a „poporului moldovenesc” și a „limbii moldovenești”: lingviștii politici de la Moscova au prezentat limba, identică cu româna, ca o limbă separată, mai „veche” decât româna și independentă de aceasta, au scris-o cu alfabet cirilic și au umplut-o cu cuvinte rusești. Scopul ideologiei sovietice era să îi despartă pe moldoveni de România și de cultura română, justificând astfel anexarea teritoriului.

1940: consecința Pactului Molotov–Ribbentrop

Protocolul secret al Pactului Molotov–Ribbentrop din 1939 a plasat Basarabia în sfera de interese sovietică. În iunie 1940, Moscova a adresat Bucureștiului un ultimatum, iar Armata Roșie a ocupat Basarabia și Bucovina de Nord. Din acest teritoriu și dintr-o parte a republicii autonome de peste Nistru a fost creată Republica Sovietică Socialistă Moldovenească, iar partea de sud și de nord a Basarabiei a fost alipită Ucrainei. Puterea sovietică a trecut imediat la lichidarea societății. În noaptea de 12-13 iunie 1941, aproximativ douăzeci de mii de oameni, în special intelectuali, preoți, profesori, foști funcționari publici și gospodari înstăriți, au fost deportați în Siberia și Kazahstan, unde mulți au murit.

Deportări, foamete, alfabet cirilic

După al Doilea Război Mondial, în 1944, puterea sovietică a revenit, iar teroarea a continuat. În foametea din 1946-1947, agravată de colectările forțate, potrivit estimărilor au murit peste o sută de mii de oameni. În noaptea de 5-6 iulie 1949, în cadrul operațiunii cu numele de cod „Sud”, într-o singură noapte au fost deportate aproximativ treizeci și cinci de mii de persoane, printre care mulți copii și vârstnici, catalogați drept „chiaburi”, „colaboraționiști cu ocupanții fasciști” sau membri ai „partidelor antisovietice”. În 1951, în operațiunea „Nord”, au fost deportați martorii lui Iehova. „Limba moldovenească” era scrisă obligatoriu cu alfabet cirilic, predarea limbii și istoriei române era interzisă, iar cei care vorbeau despre identitatea română puteau fi închiși ca „naționaliști români”. În același timp, în republică au fost colonizați în masă muncitori și funcționari ruși și ucraineni, care ocupau pozițiile de conducere și reprezentau o parte importantă a populației urbane.

1989 și 1992: alfabetul latin revine, Transnistria se desprinde

În perioada perestroikei, mișcarea națională moldovenească a obținut ca, la 31 august 1989, parlamentul să declare „limba moldovenească” scrisă cu alfabet latin limbă de stat, recunoscând astfel identitatea acesteia cu limba română. Această zi este astăzi sărbătorită în Republica Moldova ca Ziua Limbii Române. Țara și-a proclamat independența în 1991, iar declarația de independență a numit limba română limbă de stat. Pe malul stâng al Nistrului însă, conducerea de limbă rusă, cu susținerea Moscovei, a creat autoproclamata „Republică Moldovenească Nistreană”, iar în 1992 a izbucnit un conflict armat. Războiul a fost decis în favoarea separatiștilor prin intervenția Armatei a 14-a ruse, staționată în zonă. De atunci, trupele ruse se află în regiune împotriva voinței guvernului de la Chișinău, iar Transnistria este de treizeci de ani un instrument al influenței militare și economice a Moscovei. Constituția din 1994 a vorbit din nou despre „limba moldovenească”, iar denumirea limbii a rămas decenii la rând un câmp de luptă politic. În 2013, Curtea Constituțională a decis că declarația de independență, și, implicit, denumirea de „limbă română”, are prioritate, iar în martie 2023 parlamentul a înlocuit oficial, în toate legile, denumirea „limba moldovenească” cu „limba română”.

Războiul hibrid de astăzi

De aceea Sandu vorbește despre propagandă ca cineva care îi cunoaște metodele. În ultimii ani, Rusia a atacat și alegerile din Republica Moldova: la referendumul privind integrarea europeană din octombrie 2024, răspunsul „da” a învins cu 50,35%, cu o diferență de doar aproximativ douăsprezece mii de voturi, după ce, potrivit poliției moldovene, rețeaua oligarhului fugar Ilan Șor, aflat în Rusia, a distribuit zeci de milioane de dolari pentru cumpărarea de voturi. Sandu a declarat atunci că „forțe străine” au vrut să cumpere aproximativ trei sute de mii de voturi. Înainte de alegerile parlamentare din 2025, Sandu a declarat în plenul Parlamentului European că Rusia „și-a folosit întregul arsenal hibrid” împotriva Republicii Moldova și că „alegerile sunt un câmp de luptă”. Kremlinul folosește ca armă și energia: în ianuarie 2025, Gazprom a oprit livrările de gaz către Transnistria, care a intrat astfel într-o gravă criză energetică. Republica Moldova a obținut statutul de candidat la UE în iunie 2022, iar negocierile de aderare au început în iunie 2024.

Potrivit unei liste de revendicări rusești care a fost scursă în presă, Moscova cere și în prezent transformarea federală a Republicii Moldova, în cadrul căreia Transnistria și Găgăuzia ar putea chiar să se separe prin referendum, dacă țara se alătură UE. Moscova a mai încercat să impună acest plan Chișinăului încă în 2003, prin Memorandumul Kozak. Așadar, atunci când Maia Sandu vorbește la Bruxelles despre faptul că alții i-au rescris istoria și i-au redenumit limba, ea nu vorbește despre amintiri istorice, ci despre prezent. Rusia vrea și astăzi același lucru: ca Republica Moldova să nu poată decide singură asupra propriului viitor.

Ugar

V-a plăcut articolul?

Susțineți munca noastră cu o donație mică

Plată securizată prin Stripe • Min. 2 EUR

Recomandări Gesta:

Bani murdari, bancheri care au privit în altă parte: ce dezvăluie documentele scurse de la Deutsche Bank?

Bani murdari, bancheri care au privit în altă parte: ce dezvăluie documentele scurse de la Deutsche Bank?

Pe baza a peste cincisprezece milioane de documente interne, cu participarea a peste cincizeci de redacții și 230 de jurnaliști, a început pe 17 noiembrie seria internațională de investigații „Inside Deutsche Bank”, adică „Deutsche Bank din interior”, care oferă o perspectivă asupra celor mai sensibile relații cu clienții ale gigantului bancar german. Potrivit documentelor dezvăluite, instituția…

ugar•
Noul guvern nici nu s-a instalat bine, și deja plănuiește o taxă specială pe energie

Noul guvern nici nu s-a instalat bine, și deja plănuiește o taxă specială pe energie

Guvernul român ar vrea să tempereze consecințele energiei scumpe printr-o nouă taxă specială: din banii colectați de la producătorii de energie ar fi sprijiniți consumatorii. Nevoia de ajutor este reală, însă din plan nu reiese încă nici pe departe cum ar fi împiedicată întoarcerea, cel puțin parțială, a noii sarcini în prețuri. Mai mult, nici din relatări nu este clar cine ar primi exact sprijin…

ugar•
O dronă rusească a lovit la Mukacevo, traficul feroviar spre Ucraina se suspendă pentru două zile

O dronă rusească a lovit la Mukacevo, traficul feroviar spre Ucraina se suspendă pentru două zile

Drone rusești au atacat marți dimineață Transcarpatia, iar una dintre ele a lovit curtea unei uzine din Mukacevo, la circa trei sute de metri de gara orașului. Prim-ministrul Péter Magyar a anunțat după atac că traficul feroviar dintre Ungaria și Ucraina va fi suspendat pentru două zile. „Astăzi și mâine suspendăm circulația trenurilor dintre Ungaria și Ucraina”, a scris el pe pagina sa de…

ugar•
Ministrul Sănătății ar putea fi demis din cauza penuriei de Lyrica

Ministrul Sănătății ar putea fi demis din cauza penuriei de Lyrica

Liliana Ruse, jurnalistă bolnavă de cancer, a scris că nu are acces la medicamentul care îi ameliorează problemele nervoase apărute după chimioterapie. Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a răspuns cu date naționale despre stocuri, susținând că produsul nu a dispărut de pe piață, și a avertizat asupra riscului de a crea panică, însă agenția medicamentului fusese informată cu luni în urmă…

ugar•
Un bloc PNL-USR ar ajunge din urmă AUR

Un bloc PNL-USR ar ajunge din urmă AUR

AUR, partidul de extremă dreapta, rămâne în continuare cel mai popular partid din România, însă din septembrie a pierdut mai mult de cinci puncte procentuale din susținere, în timp ce PSD, care a ajuns la guvernare, a crescut cu aproape șase puncte. Sondajul INSCOP din noiembrie arată că o candidatură comună a PNL și USR ar reconfigura raportul de forțe: alianța lor ar ajunge pe locul al doilea,…

ugar•