Bani murdari, bancheri care au privit în altă parte: ce dezvăluie documentele scurse de la Deutsche Bank?
Pe baza a peste cincisprezece milioane de documente interne, cu participarea a peste cincizeci de redacții și 230 de jurnaliști, a început pe 17 noiembrie seria internațională de investigații „Inside Deutsche Bank”, adică „Deutsche Bank din interior”, care oferă o perspectivă asupra celor mai sensibile relații cu clienții ale gigantului bancar german. Potrivit documentelor dezvăluite, instituția financiară a menținut timp de ani relații de afaceri și cu clienți pentru care propriile sisteme de control semnalau riscuri de spălare de bani sau de eludare a sancțiunilor, afacerea profitabilă dovedindu-se însă, din nou și din nou, mai importantă decât respectarea regulilor.
În documente apar deopotrivă oligarhi ruși sancționați, condamnatul pentru infracțiuni sexuale Jeffrey Epstein și figuri implicate în corupția care a cuprins statul sud-african, dar din ele reiese și cum au ajuns documentele fiscale ale lui Donald Trump la contabilul unui alt client. Cei doi avertizori care au scurs documentele, și care au solicitat anonimitatea, au predat materialul, alături de jurnaliști, și Departamentului de Justiție al SUA, Rețelei de Combatere a Infracțiunilor Financiare (FinCEN) din cadrul Trezoreriei americane, precum și autorității fiscale și vamale britanice. Dezvăluirile au avut ecou și pe piețe, acțiunile Deutsche Bank scăzând temporar cu șase procente marți, în cursul zilei.
De unde provin documentele?
Cercetarea a fost coordonată de organizația nonprofit sud-africană Barracuda Media, iar sprijinul tehnic pentru procesarea documentelor a fost asigurat de centrul german Data and Research Center (DARC). Printre autorii seriei se numără și Frederik Obermaier și Bastian Obermayer, doi dintre jurnaliștii-cheie ai dezvăluirii Panama Papers din 2016, care au urmărit de această dată mișcările internaționale de bani prin prisma funcționării interne a unei bănci.
Datele au fost copiate din sistemul Deutsche Bank de doi avertizori, care, prin intermediul avocatului lor, le-au transmis jurnaliștilor de investigație Josy Joseph (India) și Khadija Sharife (Africa de Sud), care le-au distribuit participanților la cooperarea internațională. Materialul, care cuprinde perioada de la începutul anilor 2010, include, pe lângă milioane de e-mailuri, analize de risc, date despre clienți, rapoarte privind tranzacții suspecte și documente ale unor investigații interne derulate sub numele de cod, pe care jurnaliștii le-au procesat începând cu începutul anului 2026.
Potrivit relatării Le Monde, avertizorii nu au cerut și nu au primit bani de la redacții, iar pentru predarea materialului nu au impus niciun fel de condiție editorială. După propriile declarații, au obținut informațiile în mod legal, nu au spart sisteme și nu au furat date de autentificare; au vrut, în primul rând, să arate ce relație a întreținut banca cu oligarhii ruși și cu cercurile de afaceri legate de regimuri corupte.
Documentele predate autorităților le pot aduce, totuși, ulterior și o recompensă financiară, în cazul în care acestea conduc la proceduri încheiate cu succes. În cadrul programului de protecție a avertizorilor al FinCEN, informatorii care îndeplinesc condițiile pot avea dreptul la 10–30 la sută din amenda recuperată, dacă sancțiunea financiară aplicată în cauză depășește un milion de dolari. Proiectul normelor de punere în aplicare a sistemului, bazat pe legea din 2020 privind combaterea spălării banilor și pe modificările ulterioare ale acesteia, a fost publicat pe 1 aprilie, iar instituția a precizat că va începe evaluarea și plata recompenselor după adoptarea reglementării finale.
Ce conțin documentele?
Elementul comun al poveștilor apărute până acum este că banca era, de multe ori, deja conștientă de riscuri încă din momentul în care ar fi putut interveni, dar avertismentele nu au fost urmate, în toate cazurile, de măsuri concrete.
Cazul Epstein
Potrivit documentelor dezvăluite, Deutsche Bank a semnalat autorităților americane, în 21 de rapoarte privind activități suspecte, peste trei mii de tranzacții legate de Epstein sau de companiile sale, în valoare totală de aproape 582 de milioane de dolari. Această sumă este de peste două ori mai mare decât cele 250 de milioane de dolari menționate în august de senatorul american Ron Wyden, atunci când a vorbit despre responsabilitatea instituțiilor care au asigurat sprijinul financiar al infractorului sexual. Printre mișcările de bani semnalate s-au numărat sume trimise unor femei, transferuri efectuate prin firme-paravan, utilizarea suspectă a unor fonduri de caritate, precum și plăți către miliardarii Leon Black și Glenn Dubin. Epstein a devenit client al băncii în 2013, la cinci ani după condamnarea sa anterioară, astfel încât conducerea putea avea cunoștință despre trecutul său chiar de la începutul relației, ceea ce nu a împiedicat obținerea aprobărilor interne.
Potrivit băncii, aceasta l-a informat pe Epstein în decembrie 2018 că relația va fi încetată, dar lichidarea conturilor și transferul activelor au mai durat încă luni de zile. Rapoartele ulterioare privind tranzacțiile suspecte au ajuns la autorități după arestarea sa din iulie 2019, iar din documente mai reiese și că banca nu a considerat lipsit de probleme nici rolul lui Ghislaine Maxwell. Un e-mail intern o menționa pe aceasta drept presupusă complice a lui Epstein, cu toate acestea a fost aprobată o structură de administrare a activelor în care Maxwell figura ca una dintre beneficiare.
Datele și relațiile de afaceri ale lui Trump
Numele lui Donald Trump apare în material, parțial, din cauza unei erori grave de gestionare a datelor, după ce un angajat al băncii a trimis, în 2017, situația fiscală de final de an pentru 1.586 de conturi contabilului unui singur client. În pachetul respectiv se aflau și documentele președintelui american, iar destinatarul a semnalat eroarea și a comunicat că a șters fișierul. Potrivit corespondenței interne, conducerea băncii s-a consultat apoi cum ar putea evita notificarea clienților afectați, în timp ce Christian Sewing, care conducea la acea vreme divizia de private banking, a numit cele petrecute „o eroare îngrozitoare”.
Alte documente privesc mișcările de bani ale companiilor lui Trump: în 2014, banca a semnalat o plată destinată DT Marks Baku LLC, legată de interesele sale de afaceri din Azerbaidjan, a cărei destinație nu a putut fi clarificată, iar și la alte mișcări de bani privind companiile lui Trump a apărut suspiciunea unor legături cu rețele de spălare a banilor ruse și azere. Relatările nu susțin, totuși, că documentele dezvăluite ar dovedi implicarea personală a lui Trump în vreo nelegalitate.
Oligarhi ruși
Relațiile cu clienți ruși au ajuns în centrul investigației și pentru că, potrivit propriilor declarații, avertizorii au fost deranjați în special de modul în care banca a gestionat relația cu clienții bogați legați de Kremlin. Conform documentelor, Deutsche Bank și-a păstrat relația cu Oleg Deripaska și Viktor Vekselberg, în ciuda avertismentelor interne privind spălarea banilor și sancțiunile, iar dintre cei șapte oligarhi ruși sancționați de prima administrație Trump în 2018, cinci aveau relații cu instituția financiară.
Potrivit relatărilor, după invazia rusă pe scară largă a Ucrainei din 2022, banca nu a urmărit simplu încetarea relațiilor riscante, ci a încercat să facă distincție între oligarhii pe care îi considera „buni” și cei pe care îi considera „răi”. Unele relații cu clienți au fost transferate către filiale din Elveția și Luxemburg, unde normele privind secretul bancar puteau face mai dificilă obținerea datelor și de către autoritățile americane.
Kazahstan, Africa de Sud, Columbia și afacerea petrolului din Arctica
În cazul kazahului Timur Kulibaev, ginerele miliardar al fostului președinte Nursultan Nazarbaev, banca a blocat, ce-i drept, un transfer de 15 milioane de dolari, dar a pregătit, ulterior, deschiderea unui cont pe numele soției acestuia. În Africa de Sud, în același timp, aproximativ 675 de milioane de dolari au trecut prin bancă printr-o rețea care implica firme legate de familia Gupta; această familie s-a aflat în centrul sistemului de corupție prin care interese private au subordonat deciziile statului și fondurile publice intereselor lor. Potrivit materialelor dezvăluite, Deutsche Bank a început să desfacă aceste relații abia în 2021.
În Columbia, o investigație internă din 2019, cu numele de cod „Project Cali”, a identificat la mii de tranzacții semnale de alarmă care, anterior, au rămas fără consecințe, iar în domeniul exploatării petroliere din Arctica angajamentul propriu al băncii privind protecția mediului s-a ciocnit cu interesele sale de afaceri. Cu toate că a anunțat, în 2020, că nu va finanța noi proiecte de petrol și gaze în Arctica, banca a efectuat totuși, ulterior, un transfer de 1,5 miliarde de euro în legătură cu proiectul Trafigura și al companiei ruse Rosneft, Vostok Oil, invocând faptul că a acționat ca intermediar de plăți. Relatările nu indică în mod unitar moneda sumei: unele versiuni menționează dolari, în timp ce Newslaundry, care citează răspunsul Trafigura, și alte câteva publicații menționează euro.
Relația cu familii influente s-a reflectat și în politica de angajare, banca urmărind să obțină afaceri prin angajarea unor rude ale unor funcționari străini. Din aceste relații au rezultat venituri de aproximativ 190 de milioane de dolari, iar pentru încheierea investigației autorității americane de reglementare a piețelor de capital, Deutsche Bank a plătit, în 2019, 16,1 milioane de dolari.
Cultura internă a băncii
Într-una dintre poveștile prezentate de ZDF, un angajat a descoperit, în 2020, o rețea suspectată de spălare de bani în valoare de câteva sute de milioane de euro, ale cărei elemente fuseseră semnalate, ce-i drept, de sistemele băncii, dar fără ca legăturile dintre ele să fie identificate. Un cadru de conducere intern a recunoscut această lacună, iar din corespondența conducerii reiese că verificările erau, uneori, considerate mai degrabă un obstacol pentru afaceri: Sewing a scris, într-un e-mail din 2017, că verificarea clienților „ne frânge gâtul veniturilor”. Potrivit sintezei realizate de Portfolio pe baza Financial Times, Sewing a susținut, în ciuda obiecțiilor comitetului de gestionare a riscurilor, reluarea relației de afaceri cu magnatul imobiliar austriac René Benko, iar lui Mathias Döpfner, directorul general al Axel Springer, i-a propus insistent un credit de 270 de milioane de euro. Banca a oferit, în final, 170 de milioane de euro, dar Döpfner a contractat împrumutul la o altă instituție financiară.
Documentele nu oferă o imagine liniștitoare nici privind informarea acționarilor: când s-a constatat, în 2021, că ținta de reducere a costurilor stabilită pentru anul următor va fi ratată, probabil, cu un miliard de euro, conducerea a renunțat pur și simplu la obiectiv, fără a recunoaște deschis ratarea. În cazul unui portofoliu de credite ipotecare italian, o eroare în transferul automat de date a ținut ascunsă, timp de ani, o pierdere care a crescut la aproape 800 de milioane de euro. Banca a fost implicată și în optimizarea fiscală a fundației familiei Albrecht, aflată în spatele lanțului Aldi, fundația declarând, însă, că a procedat în toate cazurile legal, conform reglementărilor fiscale.
Răspunsul băncii
Deutsche Bank a răspuns dezvăluirilor afirmând că cazurile prezentate datează de ani, în unele cazuri de decenii, și că, la momentul respectiv, acestea au fost analizate și împreună cu autoritățile de supraveghere. Banca a respins ferm afirmațiile privind atitudinea lui Sewing față de sistemele de control, considerându-le false, și a invocat faptul că, între 2019 și 2025, a alocat șapte miliarde de euro pentru consolidarea controalelor interne. Potrivit poziției băncii, modul său de funcționare s-a schimbat fundamental de atunci, lucru confirmat și de profiturile record din 2025 și din perioada recentă, dar nu a dorit să se pronunțe în detaliu asupra relațiilor cu clienți individuali. Profitabilitatea nu este, însă, în sine, un răspuns la întrebarea cât de eficientă a devenit respectarea reglementărilor, mai ales că autoritățile au efectuat percheziții la bancă de mai multe ori și în 2026, iar autoritatea germană de supraveghere financiară, BaFin, a trebuit să prelungească din nou termenele acordate pentru remedierea unor deficiențe privind combaterea spălării banilor. Transparency International a solicitat autorităților competente să investigheze afirmațiile dezvăluite, iar documentele pot sta la baza unor noi proceduri de supraveghere, de combatere a spălării banilor și a eludării sancțiunilor, precum și a unor procese de despăgubire, al căror rezultat nu poate fi, însă, anticipat pe baza seriei de articole care debutează acum.
Există o conexiune maghiară?
Investigarea legăturii maghiare a fost asumată de Direkt36, singurul membru maghiar al consorțiului, care a publicat articolul de lansare din 17 noiembrie și pe Telex. Articolul de prezentare nu numește, pentru moment, clienți, companii sau politicieni maghiari și nu prezintă nicio poveste concretă despre activitatea Deutsche Bank la Budapesta sau despre mișcări de bani rusești care ar fi trecut prin Ungaria, dar de aici nu rezultă că pachetul de date nu ar avea și o componentă maghiară.
Direkt36 a semnalat, de fapt, explicit că a lucrat la povești care se desprind din documentele cu legătură maghiară și că va prezenta rezultatele în curând, într-un articol separat, astfel încât implicarea internă nu mai este menționată drept simplă posibilitate. Pe lista publicată a partenerilor nu figurează nicio redacție românească, iar articolele de lansare analizate aici nu prezintă nicio poveste privind România, în timp ce pentru săptămânile și lunile următoare sunt promise noi publicații. Materialul complet al documentelor nu va fi făcut liber accesibil, astfel încât poveștile pe care acesta le conține vor ajunge la cititori doar prin articolele verificate ale consorțiului. Pentru Deutsche Bank, toate acestea sunt cu atât mai neplăcute cu cât afirmațiile actuale vin după un lung șir de scandaluri: în 2017, autoritățile de supraveghere americane și britanice i-au aplicat amenzi de peste 600 de milioane de dolari în total pentru așa-numitele „tranzacții în oglindă”, prin care circa zece miliarde de dolari au fost scoase din Rusia prin unitățile băncii din Moscova, Londra și New York. Autoritatea de supraveghere financiară din New York i-a aplicat, în 2020, o nouă amendă de 150 de milioane de dolari, care a vizat, pe lângă relația cu Epstein, și lacunele de control privind relațiile cu Danske Bank și FBME Bank.
Pe baza documentelor scurse, jurnaliștii de investigație susțin că, și după amenzile anterioare și promisiunile de reformă, a reapărut același model de funcționare: atunci când respectarea regulilor punea în pericol o afacere suficient de profitabilă, banca a găsit, de prea multe ori, un motiv pentru a opta, totuși, pentru afacere.
Ugar
V-a plăcut articolul?
Susțineți munca noastră cu o donație mică
Plată securizată prin Stripe • Min. 2 EUR
Recomandări Gesta:

Hupsz: s-a blocat rețeaua secretă a NSA
La câteva zile după pana de sistem a Microsoft, resimțită la nivel mondial, și după interdicția de decolare care a paralizat aeroporturile americane, serviciul s-a întrerupt și la unul dintre cele mai sensibile sisteme informatice ale Statelor Unite: s-a blocat rețeaua internă strict secretă prin care angajații Agenției Naționale de Securitate (NSA) își comunică informații clasificate. Până acum…

Lasconi ar susține alianța PNL-USR, dar se teme că din nou toată lumea va vrea prea mult
Elena Lasconi consideră că ar fi benefic pentru dreapta românească dacă PNL și USR ar forma o alianță și ar încerca, sub un nume nou, să recâștige încrederea alegătorilor dezamăgiți de partide, însă e mai puțin convinsă că acordul se va materializa cu adevărat. Fosta președintă a USR și-a explicat îndoielile prin experiența propriei campanii pentru candidatura la prezidențiale, amintind că, în…

20 de ani în Uniune: Negrescu cere un nou plan european pentru România
La douăzeci de ani de la adherarea României și Bulgariei la Uniunea Europeană, la 1 ianuarie 2007, Victor Negrescu, vicepreședinte PSD al Parlamentului European, consideră că România are nevoie de un nou program european, care să unească clasa politică și societatea civilă. „Avem nevoie de un nou proiect european pentru țara noastră, de un plan european pentru România” – a declarat el la sediul…

Comisia Europeană se așteaptă la o scădere, nu la o creștere, a economiei României, în timp ce inflația va fi și ea mai mare decât se spera
Economia României ar putea scădea cu 0,3% în acest an, iar inflația medie anuală ar putea ajunge la 7,9%, potrivit prognozei de toamnă publicate de Comisia Europeană pe 17 noiembrie. În primăvară, Bruxelles estima încă o creștere modestă de 0,1% și o inflație de 7%, însă evaluarea actuală arată că restricțiile bugetare, scumpirile și incertitudinea frânează economia mai puternic decât se anticipa.

S-au încheiat, în fine, testele sistemelor israeliene de drone de recunoaștere destinate armatei române
La aproape un an și jumătate după termenul inițial de livrare, s-au încheiat testele de recepție pentru cele trei sisteme de drone de recunoaștere Watchkeeper X pe care România le-a comandat în 2023 de la israelianul Elbit Systems. Potrivit producătorului, toate cele trei sisteme sunt finalizate și pot fi predate, armata trebuind însă să mai finalizeze procedura oficială de recepție, în timp ce…