S-au încheiat, în fine, testele sistemelor israeliene de drone de recunoaștere destinate armatei române

La aproape un an și jumătate după termenul inițial de livrare, s-au încheiat testele de recepție pentru cele trei sisteme de drone de recunoaștere Watchkeeper X pe care România le-a comandat în 2023 de la israelianul Elbit Systems. Potrivit producătorului, toate cele trei sisteme sunt finalizate și pot fi predate, armata trebuind însă să mai finalizeze procedura oficială de recepție, în timp ce rămâne neclar ce se va întâmpla cu penalitățile de zeci de milioane de euro aplicate din cauza întârzierilor.

Un reprezentant al Elbit a confirmat pentru G4Media că sistemele, denumite în cele mai recente rapoarte Watchkeeper XR, au trecut cu succes testele finale și au fost deja scoase de pe linia de producție. Sarcinile rămase sunt legate de finalizarea documentației și a recepției, ceea ce ar putea aduce mai apropiat finalul unei achiziții care s-a prelungit considerabil: dronele ar fi trebuit să ajungă inițial în iunie 2025, dar de atunci s-au succedat tot mai multe amânări, iar în primăvară Ministerul Apărării a avut în vedere chiar și rezilierea contractului. Cele trei sisteme înseamnă în total nouă aeronave fără pilot, fiecare dintre ele fiind dotat cu câte două stații de control terestre și două sisteme de comunicații, operarea lor fiind asigurată de trei piloți, trei operatori de senzori și nouă tehnicieni. Watchkeeper X a fost conceput pentru recunoaștere, supraveghere și identificarea țintelor, iar varianta românească include un radar pentru detectarea țintelor terestre și un echipament electro-optic multispectral Spectro XR, cu care țintele pot fi observate și identificate în diferite condiții de luminozitate.

Modelul, derivat din familia de drone Hermes, a fost dezvoltat ca variantă de export a Watchkeeper-ului armatei britanice, în colaborare între filiala britanică a Elbit, U-TacS, și francezul Thales. Potrivit producătorului, sistemul respectă cerințele de interoperabilitate ale NATO și poate fi dotat ulterior cu echipamente suplimentare, iar achiziția românească a fost asociată și cu dezvoltarea unei producții locale, astfel că programul are, dincolo de capacitățile militare, și o importanță industrială. Potrivit Mediafax, care citează informațiile G4Media, configurarea producției din România a fost finalizată și aprobată în octombrie, iar activitatea a fost împărțită între mai multe firme locale: componentele din materiale compozite sunt realizate de Simultec, dronele sunt asamblate de Aerostar la Bacău, stațiile de control terestre sunt produse de Eurobody, iar integrarea, testarea și întreținerea sistemului sunt realizate tot de Simultec. Elbit caută deja și clienți externi pentru sistemele produse în România, în timp ce armata română încă așteaptă predarea primei comenzi.

Compania operează șapte unități de dezvoltare și producție în țară și participă și la alte programe militare, printre care cele legate de vehiculele blindate Piranha 5, modernizarea aeronavelor IAR-99 și de războiul electronic împotriva dronelor. Acest lucru explică de ce disputa legată de drone a fost deosebit de delicată, întrucât ministerul a trebuit să își impună contractul în fața unui furnizor care este, în același timp, profund implicat și în alte domenii ale industriei de apărare românești. Baza achiziției este acordul-cadru semnat pe 20 decembrie 2022, care permite cumpărarea a cel mult șapte sisteme, șase variante terestre și una navală. Comunicatul inițial al Elbit indica un plafon de 1,89 miliarde de lei, echivalentul la vremea respectivă a aproximativ 410 milioane de dolari, în timp ce în relatările de presă actuale apare și suma de 427,2 milioane de dolari; comanda pentru primele trei sisteme terestre, în valoare de circa 180 de milioane de dolari, a fost semnată pe 19 iunie 2023, cu un termen de livrare la doi ani.

Prima cerere de amânare a venit deja câteva luni mai târziu, când, pe 8 octombrie 2023, Elbit a invocat forță majoră, făcând referire la operațiunea militară israeliană declanșată după atacul Hamas din ziua precedentă. Compania a dorit inițial să prelungească termenul cu șase, apoi cu nouă luni, dar ministerul român, pe baza documentelor depuse, a considerat justificată doar o prelungire de trei luni, astfel că noul termen a fost stabilit pentru 19 septembrie 2025. Înainte de expirarea acestuia, pe 18 iunie 2025, Elbit a cerut un nou termen de grație, de 33 de zile, invocând operațiunea militară israeliană împotriva Iranului, cerere pe care Bucureștiul a acceptat-o, modificând astfel data livrării pentru 22 octombrie. Nici până la acel termen dronele nu au ajuns, iar în noiembrie compania a explicat întârzierea prin necesitatea de a-și redistribui resursele din cauza războiului din Gaza și prin faptul că o parte dintre angajați au fost mobilizați pentru serviciul militar. Când, pe 4 martie 2026, compania a invocat pentru a treia oară forța majoră, ministerul a respins deja cererea, întrucât noul eveniment a avut loc după expirarea termenului de livrare prelungit, neputând astfel justifica întârzierea anterioară. Potrivit poziției ministerului, relatată de Agerpres, compania ar fi trebuit deja să își îndeplinească obligațiile până atunci, astfel că situația apărută ulterior nu o putea exonera de răspunderea contractuală.

Până în aprilie, disputa a escaladat atât de mult încât ministrul apărării de la acea vreme, Radu Miruță, a vorbit public despre posibilitatea reziliării contractului, avertizând că întârzierile ulterioare ar putea reduce chiar valoarea militară a sistemelor. Ministerul estima la acel moment penalitățile datorate de Elbit la 265,55 milioane de lei, în timp ce Ynet și alte relatări de presă vorbeau despre o sumă de aproximativ șaizeci de milioane de euro, în creștere zilnică; ministerul a precizat clar că, deși apreciază prezența companiei în România, nu consideră îndeplinirea obligațiilor legale și contractuale o opțiune facultativă. Potrivit relatării Ynet din acea perioadă, blocajul a afectat și echipamentele radar livrate de Thales, ale căror componente importante au fost trimise în Israel pentru lucrări de asamblare și nu au mai ajuns încă în România. Președintele Elbit, Bezhalel Machlis, și ambasadorul Israelului la București, Lior Ben Dor, au discutat personal cu Miruță în aprilie, companie angajându-se atunci să predea sistemele până la mijlocul anului, în funcție de finalizarea discuțiilor dintre părțile implicate, promisiune care nu a fost nici aceasta respectată. Vestea despre finalizarea cu succes a testelor de recepție a venit abia în noiembrie, în timp ce decontul financiar dintre ministerul condus de Ștefan-Radu Oprea și producător rămâne în continuare neclar. Sursele citate de G4Media nu dețin informații recente despre suma actuală a penalităților sau despre cât din aceasta a fost deja recuperat, astfel că finalizarea testelor marchează, pentru moment, doar un progres tehnic, nu și o soluționare a disputei contractuale.

România are, în același timp, o nevoie foarte reală de mijloace de recunoaștere capabile să supravegheze pe termen lung zona de frontieră, în special în Delta Dunării, unde atacurile rusești asupra porturilor ucrainene declanșează frecvent alerte aeriene, iar dronele rusești violează adesea și spațiul aerian românesc. Watchkeeper ar putea juca un rol în această activitate de observare și recunoaștere, însă valoarea sa trebuie evaluată deja în lumina experienței războiului care, de la momentul comenzii, modifică rapid modul în care sunt folosite dronele. Pe lângă expansiunea dronelor ieftine și utilizabile în masă pe frontul din Ucraina, se pune și întrebarea cum se vor integra sistemele mai mari și mai costisitoare în funcționarea armatei române și în ce condiții pot fi folosite eficient și cu un risc acceptabil. Cu privire la viitorul modelului britanic predecesor, decizia a fost deja luată la Londra: potrivit unui răspuns parlamentar din februarie, Watchkeeper Mk 1 ar fi trebuit retras inițial în martie 2025, dar este menținut în serviciu până în martie 2027, până la sosirea sistemului succesor; utilitatea variantei românești modernizate va trebui, însă, evaluată pe baza propriei dotări și a propriilor misiuni.

Armata română va primi, deci, cele nouă drone la mai bine de trei ani de la plasarea comenzii și la aproape un an și jumătate de la termenul inițial de livrare, în timp ce situația de securitate din regiune nu s-a adaptat la nicio amânare. Testele finalizate cu succes aduc mai aproape predarea sistemelor, dar adevăratul rezultat al achiziției se va vedea abia atunci când sistemele vor putea fi folosite efectiv în activitatea de zi cu zi a armatei, iar atunci se va clarifica și cine va suporta, în cele din urmă, costurile întârzierii.

Ugar

V-a plăcut articolul?

Susțineți munca noastră cu o donație mică

Plată securizată prin Stripe • Min. 2 EUR

Recomandări Gesta:

Europa dorește să înlocuiască Palantir, Musk a arătat în Ucraina de ce

Europa dorește să înlocuiască Palantir, Musk a arătat în Ucraina de ce

Ministerele europene ale apărării, în sarcinile militare esențiale, vor să își reducă dependența de compania americană Palantir Technologies și de alte companii tehnologice americane, iar tot mai multe firme europene concurează pentru piața care se eliberează. Germania, Franța și Olanda construiesc și ele propriul sistem european pentru ceea ce până acum se folosea sau s-ar fi folosit software-ul…

ugar•
Primim substanțele chimice care ne perturbă sistemul hormonal încă înainte de a ne naște

Primim substanțele chimice care ne perturbă sistemul hormonal încă înainte de a ne naște

Substanțele chimice care perturbă sistemul hormonal uman sunt astăzi prezente practic pretutindeni în mediul nostru: în materialele plastice, în produsele cosmetice, în jucării, în pesticide, iar cercetătorii le-au identificat și în sângele uman, în laptele matern și în sângele din cordonul ombilical. Aceasta înseamnă că expunerea începe deja înainte de naștere. Acest lucru reiese din raportul…

ugar•
Hupsz: s-a blocat rețeaua secretă a NSA

Hupsz: s-a blocat rețeaua secretă a NSA

La câteva zile după pana de sistem a Microsoft, resimțită la nivel mondial, și după interdicția de decolare care a paralizat aeroporturile americane, serviciul s-a întrerupt și la unul dintre cele mai sensibile sisteme informatice ale Statelor Unite: s-a blocat rețeaua internă strict secretă prin care angajații Agenției Naționale de Securitate (NSA) își comunică informații clasificate. Până acum…

ugar•
Lasconi ar susține alianța PNL-USR, dar se teme că din nou toată lumea va vrea prea mult

Lasconi ar susține alianța PNL-USR, dar se teme că din nou toată lumea va vrea prea mult

Elena Lasconi consideră că ar fi benefic pentru dreapta românească dacă PNL și USR ar forma o alianță și ar încerca, sub un nume nou, să recâștige încrederea alegătorilor dezamăgiți de partide, însă e mai puțin convinsă că acordul se va materializa cu adevărat. Fosta președintă a USR și-a explicat îndoielile prin experiența propriei campanii pentru candidatura la prezidențiale, amintind că, în…

ugar•
20 de ani în Uniune: Negrescu cere un nou plan european pentru România

20 de ani în Uniune: Negrescu cere un nou plan european pentru România

La douăzeci de ani de la adherarea României și Bulgariei la Uniunea Europeană, la 1 ianuarie 2007, Victor Negrescu, vicepreședinte PSD al Parlamentului European, consideră că România are nevoie de un nou program european, care să unească clasa politică și societatea civilă. „Avem nevoie de un nou proiect european pentru țara noastră, de un plan european pentru România” – a declarat el la sediul…

ugar•