Primim substanțele chimice care ne perturbă sistemul hormonal încă înainte de a ne naște
Substanțele chimice care perturbă sistemul hormonal uman sunt astăzi prezente practic pretutindeni în mediul nostru: în materialele plastice, în produsele cosmetice, în jucării, în pesticide, iar cercetătorii le-au identificat și în sângele uman, în laptele matern și în sângele din cordonul ombilical. Aceasta înseamnă că expunerea începe deja înainte de naștere. Acest lucru reiese din raportul comun al Programului Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP) și al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), publicat marți, 17 noiembrie. Potrivit raportului, costurile sanitare ale acestor substanțe depășesc la nivel mondial 1.100 de miliarde de dolari pe an, iar cele două organizații cer o acțiune internațională urgentă și coordonată. Raportul intitulat „Starea cunoștințelor științifice privind substanțele chimice perturbatoare endocrine, 2026” este prima mare analiză globală de acest fel de la evaluarea din 2012 și a fost prezentat la prima conferință internațională a Cadrului Global pentru Substanțe Chimice.
Pentru a înțelege de ce aceste substanțe sunt atât de periculoase, merită să știm ce face sistemul hormonal, numit și sistem endocrin. Hormonii produși de glanda tiroidă, glandele suprarenale, pancreas, ovare și testicule controlează, chiar și în cantități infime, cele mai importante procese din organism: creșterea, metabolismul, maturizarea sexuală, fertilitatea și dezvoltarea fătului. Substanțele chimice perturbatoare endocrine, cunoscute și sub abrevierea EDC, acționează imitând sau blocând hormonii proprii ai organismului, perturbând astfel aceste semnale fine. Printre acestea se numără, de exemplu, bisfenolul A, prezent în unele sticle de plastic și în stratul interior al cutiilor de conserve, ftalații, care înmoaie plasticul, precum și „substanțele chimice eterne”, compușii PFAS, folosiți în straturile impermeabile și antiadezive. Aceste substanțe sunt deosebit de insidioase pentru că acționează și în cantități foarte mici și pot provoca daune pe tot parcursul vieții dacă expunerea are loc în perioadele sensibile ale dezvoltării fetale sau ale copilăriei timpurii.
Potrivit raportului, există tot mai multe dovezi că aceste substanțe afectează fertilitatea, dezvoltarea creierului, funcționarea tiroidei, metabolismul, sistemul imunitar, precum și sănătatea inimii și a vaselor sangvine. Recent, cercetătorii sunt îngrijorați și de bolile hepatice legate de tulburările metabolice și de posibilele afectări renale, iar raportul leagă aceste substanțe și de cancer, obezitate și diabetul de tip 2. Dimensiunea problemei este ilustrată de faptul că la nivel mondial sunt înregistrate pentru utilizare mai mult de 350.000 de substanțe și amestecuri chimice, dar doar o mică parte dintre acestea au fost examinate din punctul de vedere al influenței asupra sistemului hormonal. Potrivit raportului, estimarea de 1.100 de miliarde de dolari este modestă, întrucât include doar costurile tratării bolilor și valoarea forței de muncă pierdute, nu și costurile legate de apa potabilă poluată, de pierderea biodiversității și de efectele asupra producției alimentare. Laura Vandenberg, una dintre autoarele principale ale raportului, profesor la campusul Amherst al Universității Massachusetts, afirmă că constatările „înseamnă, în esență, că dovezile sunt incontestabile”.
Autorii raportului nu s-au limitat la a sintetiza rezultatele științifice, ci au atras atenția și asupra faptului că o parte dintre daune nu mai pot fi remediate.
„Aceste efecte sunt de lungă durată, iar în unele cazuri pot fi ireversibile”
– a declarat Sheila Aggarwal Khan, directoarea diviziei industrie și economie din cadrul UNEP. Din partea OMS, Bruce Gordon a afirmat că expunerea poate fi redusă doar dacă sectoarele sănătății, agriculturii, industriei și protecției mediului acționează în mod coordonat. Alături de raport, UNEP a publicat și un rezumat de politici, care propune, printre altele, posibile măsuri de reglementare privind ambalajele alimentare, produsele cosmetice, jucăriile și textilele.
Raportul a fost publicat într-un moment în care statele lumii încă nu au ajuns la un acord privind limitarea, prin viitorul tratat global asupra materialelor plastice, a aditivilor chimici utilizați în plastic — negocierile fiind preconizate să continue la începutul anului viitor. Potrivit American Chemistry Council, asociația industriei chimice din Statele Unite, reglementările existente, printre care legea americană privind controlul substanțelor toxice (Toxic Substances Control Act) și regulamentul european privind substanțele chimice, REACH, rămân instrumentele cele mai eficiente pentru reglementarea aditivilor din plastic, motiv pentru care, în opinia asociației, nu este nevoie de noi restricții internaționale. În schimb, Bjorn Beeler, reprezentant al IPEN, rețeaua internațională care luptă pentru eliminarea poluării chimice, a avertizat că creșterea producției de substanțe chimice ar putea duce la un „val toxic”. Uniunea Europeană a acționat deja în acest sens: la finalul anului 2024 a interzis utilizarea bisfenolului A în materialele care intră în contact cu alimentele, interdicția urmând să intre în vigoare gradual, printr-o perioadă de tranziție. Potrivit lui Vandenberg, însă, cea mai mare problemă nu este lipsa de cunoștințe.
„În foarte, foarte multe cazuri, știm suficient pentru a acționa. De ce nu am făcut-o încă?”
– a întrebat ea.
Ugar
V-a plăcut articolul?
Susțineți munca noastră cu o donație mică
Plată securizată prin Stripe • Min. 2 EUR
Recomandări Gesta:

Europa dorește să înlocuiască Palantir, Musk a arătat în Ucraina de ce
Ministerele europene ale apărării, în sarcinile militare esențiale, vor să își reducă dependența de compania americană Palantir Technologies și de alte companii tehnologice americane, iar tot mai multe firme europene concurează pentru piața care se eliberează. Germania, Franța și Olanda construiesc și ele propriul sistem european pentru ceea ce până acum se folosea sau s-ar fi folosit software-ul…

Hupsz: s-a blocat rețeaua secretă a NSA
La câteva zile după pana de sistem a Microsoft, resimțită la nivel mondial, și după interdicția de decolare care a paralizat aeroporturile americane, serviciul s-a întrerupt și la unul dintre cele mai sensibile sisteme informatice ale Statelor Unite: s-a blocat rețeaua internă strict secretă prin care angajații Agenției Naționale de Securitate (NSA) își comunică informații clasificate. Până acum…

Lasconi ar susține alianța PNL-USR, dar se teme că din nou toată lumea va vrea prea mult
Elena Lasconi consideră că ar fi benefic pentru dreapta românească dacă PNL și USR ar forma o alianță și ar încerca, sub un nume nou, să recâștige încrederea alegătorilor dezamăgiți de partide, însă e mai puțin convinsă că acordul se va materializa cu adevărat. Fosta președintă a USR și-a explicat îndoielile prin experiența propriei campanii pentru candidatura la prezidențiale, amintind că, în…

20 de ani în Uniune: Negrescu cere un nou plan european pentru România
La douăzeci de ani de la adherarea României și Bulgariei la Uniunea Europeană, la 1 ianuarie 2007, Victor Negrescu, vicepreședinte PSD al Parlamentului European, consideră că România are nevoie de un nou program european, care să unească clasa politică și societatea civilă. „Avem nevoie de un nou proiect european pentru țara noastră, de un plan european pentru România” – a declarat el la sediul…

Comisia Europeană se așteaptă la o scădere, nu la o creștere, a economiei României, în timp ce inflația va fi și ea mai mare decât se spera
Economia României ar putea scădea cu 0,3% în acest an, iar inflația medie anuală ar putea ajunge la 7,9%, potrivit prognozei de toamnă publicate de Comisia Europeană pe 17 noiembrie. În primăvară, Bruxelles estima încă o creștere modestă de 0,1% și o inflație de 7%, însă evaluarea actuală arată că restricțiile bugetare, scumpirile și incertitudinea frânează economia mai puternic decât se anticipa.