Comisia Europeană se așteaptă la o scădere, nu la o creștere, a economiei României, în timp ce inflația va fi și ea mai mare decât se spera

Economia României ar putea scădea cu 0,3% în acest an, iar inflația medie anuală ar putea ajunge la 7,9%, potrivit prognozei de toamnă publicate de Comisia Europeană pe 17 noiembrie. În primăvară, Bruxelles estima încă o creștere modestă de 0,1% și o inflație de 7%, însă evaluarea actuală arată că restricțiile bugetare, scumpirile și incertitudinea frânează economia mai puternic decât se anticipa.

Scăderea se explică în mare parte prin faptul că populația dispune de mai puțini bani de cheltuit, în timp ce companiile au devenit și ele mai prudente în privința investițiilor. Potrivit Comisiei, performanța economică a scăzut atât în ultimul trimestru din 2025, cât și în prima jumătate din 2026, iar consumul gospodăriilor a scăzut cu peste două procente, fenomen explicat atât de înghețarea salariilor din sectorul public și a pensiilor, cât și de inflația care a crescut în această perioadă până aproape de zece procente. Investițiile private au fost frânate de incertitudinea politică prelungită și de scumpirea energiei, astfel încât cererea în scădere nu a putut fi compensată decât parțial de investițiile publice finanțate din fondul european de redresare. Pentru a doua jumătate a anului, Bruxelles anticipează o stabilizare, însă potrivit prognozei, țara ar putea ieși din recesiunea ușoară abia în 2027, când PIB-ul ar putea crește cu 1,8%, urmând ca în 2028 creșterea să se accelereze la 2,2%. Perspectivele pentru anul viitor sunt astfel mai slabe decât cele anticipate în primăvară, când se estima o creștere de 2,3% pentru 2027.

Îmbunătățirea situației ar putea fi susținută de inflația în scădere, precum și de unele majorări de pensii și de salarii din sectorul public, care ar putea readuce o creștere a puterii de cumpărare a gospodăriilor, în timp ce un mediu politic mai previzibil ar putea stimula și apetitul pentru investiții. Problema este că, odată cu epuizarea proiectelor finanțate din planul de redresare, se va pierde un sprijin important, al cărui loc ar trebui să fie luat parțial de o utilizare mai bună a fondurilor de coeziune și de revigorarea investițiilor private. Și pe piața muncii se simte o încetinire, motiv pentru care Comisia estimează pentru anul acesta o rată a șomajului de 6,7%, care ar putea scădea, pe măsura revigorării economiei, la 6,4% în 2027 și la 5,8% în 2028. Puterea de cumpărare a salariilor a fost erodată în ultimii doi ani și de inflație, astfel încât creșterea ulterioară ar putea compensa parțial pierderile suferite. Creșterea prețurilor a fost accelerată de majorările de TVA și de accize de anul trecut, precum și de eliminarea plafonării prețului energiei electrice pentru populație, la care s-au adăugat în acest an scumpirea petrolului și seceta care a afectat și producția de energie electrică. Potrivit metodologiei europene, inflația medie anuală ar putea scădea la 4,4% anul viitor și la 3,8% în 2028, ceea ce înseamnă că prețurile vor continua să crească, doar mai lent; în plus, Comisia se așteaptă ca introducerea, în 2028, a sistemului european de comercializare a certificatelor de emisii ETS2, aplicabil clădirilor și transportului rutier, să aibă un efect care va încetini reducerea inflației.

Austeritatea bugetară îmbunătățește, pe de altă parte, soldul finanțelor publice, dar nu oprește încă creșterea datoriei. Deficitul de anul trecut, de 7,8% din PIB, ar putea scădea la 6% în acest an, la 5,8% anul viitor și la 5,6% în 2028, în timp ce datoria publică ar putea crește de la 60,7% din PIB, estimat pentru 2026, la 64,2% în 2028, pentru că statul este în continuare obligat să se împrumute în sume considerabile, iar plata dobânzilor apasă și ea asupra bugetului. Printre perspectivele mai favorabile se numără demararea exploatării zăcământului de gaze Neptun Deep, din Marea Neagră, care ar putea susține creșterea economică mai ales în 2028 și ar putea îmbunătăți echilibrul extern al țării. Comisia avertizează însă că o nouă criză politică, dificultățile de pe piețele de export – în special în industria auto – sau prețurile ridicate ale energiei pe termen lung ar putea periclita cu ușurință acest traseu, astfel încât redresarea schițată acum depinde în mare măsură de cât de previzibili vor fi anii următori.

Teren viran

V-a plăcut articolul?

Susțineți munca noastră cu o donație mică

Plată securizată prin Stripe • Min. 2 EUR

Recomandări Gesta:

Europa dorește să înlocuiască Palantir, Musk a arătat în Ucraina de ce

Europa dorește să înlocuiască Palantir, Musk a arătat în Ucraina de ce

Ministerele europene ale apărării, în sarcinile militare esențiale, vor să își reducă dependența de compania americană Palantir Technologies și de alte companii tehnologice americane, iar tot mai multe firme europene concurează pentru piața care se eliberează. Germania, Franța și Olanda construiesc și ele propriul sistem european pentru ceea ce până acum se folosea sau s-ar fi folosit software-ul…

ugar•
Primim substanțele chimice care ne perturbă sistemul hormonal încă înainte de a ne naște

Primim substanțele chimice care ne perturbă sistemul hormonal încă înainte de a ne naște

Substanțele chimice care perturbă sistemul hormonal uman sunt astăzi prezente practic pretutindeni în mediul nostru: în materialele plastice, în produsele cosmetice, în jucării, în pesticide, iar cercetătorii le-au identificat și în sângele uman, în laptele matern și în sângele din cordonul ombilical. Aceasta înseamnă că expunerea începe deja înainte de naștere. Acest lucru reiese din raportul…

ugar•
Hupsz: s-a blocat rețeaua secretă a NSA

Hupsz: s-a blocat rețeaua secretă a NSA

La câteva zile după pana de sistem a Microsoft, resimțită la nivel mondial, și după interdicția de decolare care a paralizat aeroporturile americane, serviciul s-a întrerupt și la unul dintre cele mai sensibile sisteme informatice ale Statelor Unite: s-a blocat rețeaua internă strict secretă prin care angajații Agenției Naționale de Securitate (NSA) își comunică informații clasificate. Până acum…

ugar•
Lasconi ar susține alianța PNL-USR, dar se teme că din nou toată lumea va vrea prea mult

Lasconi ar susține alianța PNL-USR, dar se teme că din nou toată lumea va vrea prea mult

Elena Lasconi consideră că ar fi benefic pentru dreapta românească dacă PNL și USR ar forma o alianță și ar încerca, sub un nume nou, să recâștige încrederea alegătorilor dezamăgiți de partide, însă e mai puțin convinsă că acordul se va materializa cu adevărat. Fosta președintă a USR și-a explicat îndoielile prin experiența propriei campanii pentru candidatura la prezidențiale, amintind că, în…

ugar•
20 de ani în Uniune: Negrescu cere un nou plan european pentru România

20 de ani în Uniune: Negrescu cere un nou plan european pentru România

La douăzeci de ani de la adherarea României și Bulgariei la Uniunea Europeană, la 1 ianuarie 2007, Victor Negrescu, vicepreședinte PSD al Parlamentului European, consideră că România are nevoie de un nou program european, care să unească clasa politică și societatea civilă. „Avem nevoie de un nou proiect european pentru țara noastră, de un plan european pentru România” – a declarat el la sediul…

ugar•