Europa dorește să înlocuiască Palantir, Musk a arătat în Ucraina de ce

Ministerele europene ale apărării, în sarcinile militare esențiale, vor să își reducă dependența de compania americană Palantir Technologies și de alte companii tehnologice americane, iar tot mai multe firme europene concurează pentru piața care se eliberează. Germania, Franța și Olanda construiesc și ele propriul sistem european pentru ceea ce până acum se folosea sau s-ar fi folosit software-ul Palantir: integrarea și analiza datelor de pe câmpul de luptă și accelerarea deciziilor cu ajutorul inteligenței artificiale.

Totuși, schimbarea are un preț: potrivit oficialilor guvernamentali și militari, în prezent niciun sistem european nu se ridică la nivelul Palantir în ceea ce privește dimensiunea, capacitatea de operare și experiența de pe câmpul de luptă. Armatele trebuie astfel să aleagă între un sistem european mai puțin matur, dar aflat sub control propriu, și un produs american consacrat, care însă implică, pe termen lung, o dependență strategică acceptată de tot mai puțini actori.

Germania a avansat cel mai mult. Bundeswehr intenționează să introducă anul viitor propriul sistem militar de integrare a datelor bazat pe inteligență artificială, iar, potrivit unei surse apropiate dosarului, opțiunile au fost reduse la câțiva candidați, Palantir nefiind printre aceștia. Potrivit sursei, aceste sisteme nu ating capacitățile Palantir, dar ar fi „suficient de bune”: ar proteja suveranitatea datelor Germaniei și, în termen de un an, ar putea îndeplini aproximativ optzeci la sută din funcțiile necesare. Armata germană a declarat deja anterior că nu va încheia contracte cu companii americane, inclusiv cu Palantir, iar Thomas Daum, comandantul forțelor de apărare cibernetică, a afirmat că în prezent este „pur și simplu de neconceput” ca angajații unei companii private să aibă acces la baza de date militară națională. Berlinul nu a dezvăluit numele companiilor aflate pe lista restrânsă, dar printre candidați s-ar putea afla și compania franceză ChapsVision. Olanda folosește deja, într-o măsură mai mică, software Palantir din 2010, dar vrea să treacă în doi ani la o alternativă europeană cu drepturi depline. Derk Boswijk, secretarul de stat olandez pentru apărare, responsabil de achizițiile de armament, a declarat pentru Reuters că, pentru această tranziție, vor fi probabil combinate soluții ale unor furnizori olandezi și ai altor furnizori europeni.

„Avem foarte multe cunoștințe în Europa în materie de inteligență artificială și luare a deciziilor. Însă acestea sunt foarte fragmentate, și aceasta este problema”

– a declarat acesta. Franța construiește o platformă proprie, cu mai mulți furnizori, numită Arcadia, și, conform planurilor, primele contracte vor fi atribuite încă înainte de finalul anului, iar varianta utilizabilă pe teren ar trebui să fie finalizată până la mijlocul anului 2027. Marea Britanie, Danemarca și Elveția abordează, de asemenea, cu rezerve compania: o comisie a parlamentului britanic a numit prezența Palantir în sectorul public „un punct slab inacceptabil”, iar Elveția a respins cel puțin nouă dintre ofertele sale din motive de securitate.

Printre provocatorii europeni, cel mai cunoscut este compania germană Helsing, care, pe 11 noiembrie, și-a prezentat „platforma de informații bazată pe agenți” denumită Clarity. Potrivit companiei, sistemul a fost dezvoltat în Europa și funcționează pe infrastructura proprie a clientului, nu într-un cloud american, iar, conform Reuters, executarea oricărui atac necesită aprobarea unui operator uman. Helsing afirmă că ar putea preda prima versiune a sistemului în câteva luni brigăzii armatei germane staționate în Lituania, care apără flancul estic al NATO. Printre concurenți se numără compania daneză Systematic, companiile franceze Thales și Safran, precum și startup-ul parizian Comand AI.

Îngrijorările europene nu sunt alimentate de dezbateri teoretice, ci de ceea ce s-a văzut în Ucraina. Coloana vertebrală a comunicațiilor armatei ucrainene este asigurată de sistemul de sateliți al SpaceX-ului lui Elon Musk, Starlink, și de varianta sa militară, Starshield, iar Musk a demonstrat în repetate rânduri, în ultimii ani, că este dispus să folosească această putere. Potrivit biografului lui Musk, Walter Isaacson, în toamna anului 2022 miliardarul tehnologiei a refuzat să permită funcționarea Starlink în apropierea Crimeei, împiedicând astfel un atac ucrainean asupra flotei ruse de la Sevastopol. În 2025, Reuters a relatat că oficiali americani au amenințat Kievul cu deconectarea Starlink în timpul negocierilor privind acordul referitor la pământurile rare, iar în octombrie, în acest an, au fost introduse, fără avertisment, limitări de viteză pentru terminalele Starshield: potrivit lui Serhii Beskrestnov, consilier pentru tehnologie militară al lui Zelenski, conexiunea se întrerupea peste 161 de kilometri pe oră, iar mai multe misiuni cu drone ucrainene au eșuat. Limitarea a afectat cel mai mult exact dronele cu care Ucraina încearcă să intercepteze dronele rusești Shahed, cu propulsie cu reacție. Când ministrul digitalizării al Ucrainei, Mihailo Fedorov, a cerut ridicarea restricției, Musk a răspuns că Starshield este proprietate a guvernului american și că deciziile privind restricțiile sunt luate „de armata americană și, în ultimă instanță, de președinte” – perturbările au reapărut și în noiembrie, în timpul negocierilor de pace de la Abu Dhabi.

În acest punct devine clar de ce promisiunea lui Mosley nu liniștește Europa. Șeful Palantir a declarat pentru Reuters în octombrie, chiar în perioada perturbărilor Starlink: „Nu există butoane de oprire. Nici Palantir, nici guvernul american nu pot interveni și nu pot deconecta sistemul.” Ucraina a învățat însă chiar acum că promisiunea unei companii americane valorează cât permite politica momentului de la Washington. Dacă, în mijlocul unui război, un miliardar sau un președinte poate limita, printr-o singură decizie, comunicațiile unei armate aliate, atunci, în cazul unui software care gestionează date de pe câmpul de luptă, „fără buton de oprire” nu mai este o problemă tehnică, ci una politică. Europa a învățat această lecție: armatele sale preferă să lupte cu un sistem mai puțin perfect, dar propriu, decât cu unul pe care îl poate dezactiva oricând cineva care nu se află neapărat de partea lor.

Ugar

V-a plăcut articolul?

Susțineți munca noastră cu o donație mică

Plată securizată prin Stripe • Min. 2 EUR

Recomandări Gesta:

Primim substanțele chimice care ne perturbă sistemul hormonal încă înainte de a ne naște

Primim substanțele chimice care ne perturbă sistemul hormonal încă înainte de a ne naște

Substanțele chimice care perturbă sistemul hormonal uman sunt astăzi prezente practic pretutindeni în mediul nostru: în materialele plastice, în produsele cosmetice, în jucării, în pesticide, iar cercetătorii le-au identificat și în sângele uman, în laptele matern și în sângele din cordonul ombilical. Aceasta înseamnă că expunerea începe deja înainte de naștere. Acest lucru reiese din raportul…

ugar•
Hupsz: s-a blocat rețeaua secretă a NSA

Hupsz: s-a blocat rețeaua secretă a NSA

La câteva zile după pana de sistem a Microsoft, resimțită la nivel mondial, și după interdicția de decolare care a paralizat aeroporturile americane, serviciul s-a întrerupt și la unul dintre cele mai sensibile sisteme informatice ale Statelor Unite: s-a blocat rețeaua internă strict secretă prin care angajații Agenției Naționale de Securitate (NSA) își comunică informații clasificate. Până acum…

ugar•
Lasconi ar susține alianța PNL-USR, dar se teme că din nou toată lumea va vrea prea mult

Lasconi ar susține alianța PNL-USR, dar se teme că din nou toată lumea va vrea prea mult

Elena Lasconi consideră că ar fi benefic pentru dreapta românească dacă PNL și USR ar forma o alianță și ar încerca, sub un nume nou, să recâștige încrederea alegătorilor dezamăgiți de partide, însă e mai puțin convinsă că acordul se va materializa cu adevărat. Fosta președintă a USR și-a explicat îndoielile prin experiența propriei campanii pentru candidatura la prezidențiale, amintind că, în…

ugar•
20 de ani în Uniune: Negrescu cere un nou plan european pentru România

20 de ani în Uniune: Negrescu cere un nou plan european pentru România

La douăzeci de ani de la adherarea României și Bulgariei la Uniunea Europeană, la 1 ianuarie 2007, Victor Negrescu, vicepreședinte PSD al Parlamentului European, consideră că România are nevoie de un nou program european, care să unească clasa politică și societatea civilă. „Avem nevoie de un nou proiect european pentru țara noastră, de un plan european pentru România” – a declarat el la sediul…

ugar•
Comisia Europeană se așteaptă la o scădere, nu la o creștere, a economiei României, în timp ce inflația va fi și ea mai mare decât se spera

Comisia Europeană se așteaptă la o scădere, nu la o creștere, a economiei României, în timp ce inflația va fi și ea mai mare decât se spera

Economia României ar putea scădea cu 0,3% în acest an, iar inflația medie anuală ar putea ajunge la 7,9%, potrivit prognozei de toamnă publicate de Comisia Europeană pe 17 noiembrie. În primăvară, Bruxelles estima încă o creștere modestă de 0,1% și o inflație de 7%, însă evaluarea actuală arată că restricțiile bugetare, scumpirile și incertitudinea frânează economia mai puternic decât se anticipa.

ugar•