Deportarea migranților, primul pas: Europa ar trimite în Rwanda pe cei care ar trebui să plece, dar care rămân mereu, cumva

Cinci state membre ale UE negociază cu Rwanda înființarea unui centru în care ar fi trimiși străinii care nu mai au dreptul de a rămâne în Europa, dar care nu pot fi trimiși înapoi în țările lor de origine. Programul, planificat pentru 2027, caută un răspuns la o problemă reală, întrucât o decizie de expulzare care nu poate fi pusă în aplicare devine, mai târziu sau mai târziu, o caricatură a statului de drept — însă nu totul se rezolvă prin simplul fapt că guvernele europene găsesc pe hartă o țară mai îndepărtată.

Austria, Danemarca, Germania, Grecia și Țările de Jos au anunțat pe 16 noiembrie că pregătesc, împreună cu Rwanda, așa-numitul centru de returnare, care ar putea găzdui inițial aproximativ o sută de bărbați adulți necăsătoriți, în același timp. Deși unele relatări au prezentat deja planul ca pe un acord finalizat, comunicatele guvernelor implicate vorbesc pentru moment doar despre începerea negocierilor și elaborarea condițiilor, așadar voința politică există, dar detaliile necesare pentru funcționarea instituției încă lipsesc.

În centru ar putea ajunge persoane care nu au dreptul la protecție internațională, nu au niciun temei legal de ședere, dar a căror plecare nu a putut fi, totuși, pusă în practică. Potrivit planurilor, aceștia ar fi plasați într-o unitate deschisă, unde ar avea acces la servicii de bază, iar mai târziu s-ar stabili fie în Rwanda, fie s-ar întoarce acasă, dacă se creează condițiile pentru aceasta. Ministrul de interne rwandez, Vincent Biruta, a numit acest lucru o a doua șansă, iar finanțarea programului ar reveni, în principiu, celor cinci state europene, deși nu au fost comunicate încă cifre definitive privind costurile.

Partea din argumentația guvernelor europene potrivit căreia un sistem de azil funcționează doar dacă respingerea are și consecințe este dificil de contestat. Cancelarul austriac Christian Stocker susține că întreaga procedură își pierde sensul dacă nici cei care nu au dreptul de a rămâne nu pot fi îndepărtați, în timp ce prim-ministra daneză Mette Frederiksen a motivat inițiativa prin necesitatea păstrării coeziunii sociale. Datele din Germania ilustrează amploarea problemei: la finalul anului 2025, aproximativ 230.000 de străini aveau obligația de a părăsi țara, în timp ce în același an au fost efectuate mai puțin de 23.000 de expulzări. Cele două cifre nu măsoară aceeași categorie de persoane și aceeași perioadă, așa că din ele nu se poate calcula o simplă rată de executare, dar arată totuși clar amploarea cazurilor blocate.

Cadrul juridic al soluției rwandeze ar fi creat de noua reglementare europeană privind returnările, care condiționează acordurile încheiate cu țări terțe și nu permite ca vreo persoană să fie expusă persecuției sau unor abuzuri grave. Organizațiilor internaționale le este rezervat un rol și în controlul planificat, însă implicarea Agenției ONU pentru Refugiați înseamnă, pentru moment, consiliere și consultare, nu o garanție acordată în avans că totul va fi în regulă. Chiar aici începe dezbaterea mai dificilă, întrucât situația drepturilor omului din Rwanda este cu greu una liniștitoare. Freedom House a acordat țării șapte puncte din patruzeci pentru drepturile politice și paisprezece puncte din șaizeci pentru libertățile civile, considerând-o o țară care nu este liberă, iar conducerea de la Kigali a fost criticată și în forurile ONU pentru drepturile omului pentru persecutarea opoziției, a jurnaliștilor și a activiștilor. Rwanda respinge aceste acuzații, în timp ce Amnesty International se teme că acordul european va trimite oameni într-un loc unde drepturile lor vor fi mult mai greu de respectat.

Céline Mias, directoarea pentru UE a Consiliului Danez pentru Refugiați, critică și faptul că persoanele vizate ar fi trimise într-o țară cu care nu au nicio legătură. Curtea Supremă britanică a blocat deja, în 2023, o construcție similară legată de Rwanda, întrucât nu a considerat garantat că persoanele trimise acolo nu vor fi, mai târziu, redirecționate către țări unde riscă persecuție; planul actual diferă însă de modelul britanic, care ar fi externalizat și procesarea cererilor de azil încă nesoluționate. Potrivit cercetătorului în migrație de la Oxford, Peter W. Walsh, demararea programului în 2027 este, chiar și așa, un angajament ambițios, iar la început nu se poate conta decât pe un program-pilot de dimensiuni reduse.

Procedurile ineficiente pot avea și consecințe asupra siguranței publice, lucru demonstrat într-un mod deosebit de grav de atentatul din 2024 de la Solingen. Bărbatul sirian care a ucis trei persoane, afiliat Statului Islamic, ar fi trebuit să fie transferat anterior în Bulgaria, dar măsura nu a putut fi dusă la îndeplinire, iar după expirarea termenului administrativ, Germania a devenit responsabilă pentru cererea sa de azil. Acest caz arată clar că statul nu poate trata cu indiferență punerea în aplicare a propriilor decizii. Europa are dreptul de a-și proteja frontierele și de a impune respectarea normelor privind șederea, la fel cum este legitimă și așteptarea ca protecția acordată celor care sunt cu adevărat persecutați să nu se transforme într-o cale de evitare, prelungibilă fără limite. Valoarea planului legat de Rwanda va fi, de aceea, determinată de faptul dacă din el va rezulta un sistem funcțional și verificabil sau dacă totul se va reduce la exportarea neputinței europene în Africa, însoțită de un bilet de avion.

Ugar

V-a plăcut articolul?

Susțineți munca noastră cu o donație mică

Plată securizată prin Stripe • Min. 2 EUR

Recomandări Gesta:

Trump vrea pace până în ianuarie, soția lui visează deja la un armistițiu de Crăciun, în timp ce ucrainenii mor

Trump vrea pace până în ianuarie, soția lui visează deja la un armistițiu de Crăciun, în timp ce ucrainenii mor

Administrația Trump dorește să finalizeze acordul de pace ruso-ucrainean până la începutul lunii ianuarie, înainte ca noul Congres, condus de democrați, să își înceapă activitatea – a aflat Financial Times. Melania Trump vorbește în acest timp despre posibilitatea unui armistițiu înainte de Crăciun, în vreme ce Moscova continuă să respingă garanțiile care ar oferi Ucrainei o protecție reală…

ugar•
Raed Arafat a fost pus sub acuzare. Parchetul militar îl acuză de complicitate la contrabandă

Raed Arafat a fost pus sub acuzare. Parchetul militar îl acuză de complicitate la contrabandă

Raed Arafat este acuzat în legătură cu importul în România al unui elicopter de salvare, oferit ca înlocuitor pentru un aparat pierdut într-o tragedie. Șeful DSU susține că se încearcă transformarea ulterioară a unei proceduri oficiale și transparente într-o infracțiune, în timp ce procurorii afirmă că nu s-a efectuat vămuirea și nu s-a plătit TVA la import în valoare de peste patru milioane de…

ugar•
Și Bolojan vine cu o reformă administrativă, plus reducerea numărului parlamentarilor

Și Bolojan vine cu o reformă administrativă, plus reducerea numărului parlamentarilor

Ilie Bolojan promite pentru începutul lunii decembrie poziția PNL privind reforma administrativă, în timp ce liberalii și USR au ajuns aproape la finalizarea propunerii comune privind reducerea numărului de parlamentari. Potrivit fostului premier, anunțurile făcute până acum de guvern nu se bazează pe o reorganizare suficient de bine gândită, pentru că simplul fapt că două comune sărace sunt…

ugar•
Consultanța în preajma lui Trump plătește bine: printre milioanele lui Jason Miller apar și bani publici românești

Consultanța în preajma lui Trump plătește bine: printre milioanele lui Jason Miller apar și bani publici românești

Un proces privind pensia alimentară a scos la iveală cât de spectaculos au crescut veniturile din afaceri ale unui vechi consilier al lui Donald Trump, în timp ce printre clienții care plătesc pentru legăturile sale de la Washington a apărut și România. Companiile lui Jason Miller au încasat într-un an aproximativ cincisprezece milioane de dolari, iar Palatul Cotroceni refuză totuși să facă…

ugar•
Trump amenință deja democrații cu vetoul

Trump amenință deja democrații cu vetoul

Donald Trump nu a pierdut prea mult timp explicând ce a învățat din rezultatul alegerilor de la jumătatea mandatului, ci a anunțat mai degrabă cu ce instrument va ține în frână majoritatea legislativă democrată care își va începe mandatul în ianuarie. El a elogiat vetoul prezidențial ca pe o putere extraordinară, care, în opinia sa, poate forța adversarii să negocieze, iar pentru Ucraina…

ugar•