Hunor ne apără, doar că încă nu a discutat cu nimeni despre asta

Astăzi, în sfârșit, s-a pronunțat și Kelemen Hunor cu privire la reforma administrativ-teritorială, iar ceea ce a spus cu greu ne poate liniști. Președintele UDMR a parcurs etapele obligatorii despre consultarea comunităților, pregătirea temeinică și apărarea drepturilor minorităților, după care a oferit informația cu adevărat relevantă din punct de vedere politic: despre această reformă nu s-a discutat nici cu PSD, nici cu premierul Luca Niculescu. Cu alte cuvinte, în timp ce se pregătește o transformare care va determina viața comunității maghiare din Transilvania pentru deceniile următoare, Uniunea a ajuns abia în punctul în care urmează să analizeze cândva detaliile.

Potrivit lui Kelemen, reforma nu poate fi dusă la îndeplinire prin asumarea răspunderii guvernului în fața parlamentului, așa cum ar dori PSD, ci este nevoie de o analiză detaliată și de implicarea comunităților locale. A declarat că nu se poate trece peste comunități, că trebuie organizat un referendum, și că, atâta timp cât nu vede o analiză temeinică, nu poate spune mai mult decât atât. A dat ca exemplu Danemarca, unde, potrivit lui, comasarea localităților s-a făcut voluntar, printr-o pregătire îndelungată, pentru că astfel de lucruri trebuie făcute pentru oameni, nu de dragul PSD, al UDMR sau al altor partide. Firește că trebuie făcut pentru oameni și firește că trebuie gândit bine, numai că această mare chibzuință pare să fi rămas blocată între zidurile sediului UDMR. Uniunea a încheiat un acord de susținere cu guvernul Niculescu, ale cărui condiții detaliate rămân în continuare necunoscute, deși programul de guvernare conținea deja angajamente privind reformele care afectează minoritățile și consultarea prealabilă. Situația ar fi permis ca Uniunea să clarifice, încă înainte de acordarea sprijinului, ce planifică guvernul și să stabilească minimul fără de care nu poate accepta o reorganizare administrativ-teritorială.

Din afirmația de astăzi a lui Hunor reiese însă că nici măcar la discuțiile pe această temă nu s-a ajuns. Din asta nu putem ști ce pregătire internă s-a făcut în interiorul UDMR, dar am auzit deja de la președinte că, în privința reformei, nu s-a consultat cu cei care o pot pregăti și pune în practică. Este un rezultat destul de modest pentru o organizație care de zeci de ani își justifică propria importanță de neocolit prin faptul că trebuie să fie prezentă la masa discuțiilor la orice decizie importantă. Mai mult, ideea lui Grindeanu cu greu a apărut din senin. Președintele PSD a vorbit încă din vară despre faptul că, dacă ar fi devenit premier, reforma administrativă s-ar fi numărat printre primele sale sarcini; nu a ajuns premier, dar partidul său este la guvernare, așa că relevanța politică a ideii nu a dispărut. Iar dacă pornim de la faptul că „șeful ardelenilor” a tot „alergat” toată vara prin presă susținând că discută cu toată lumea pentru rezolvarea crizei guvernamentale, se pune întrebarea: chiar din toate aceste consultări nu s-a găsit niciodată timp să se întrebe ce viitor se are în vedere pentru comunele mai mici din județele Covasna, Harghita sau Mureș?

"Pe de o parte, trebuie să vedem detaliile. Pe de altă parte, nu se poate trece peste comunități, este nevoie de un referendum. Atâta timp cât nu vedem o analiză detaliată, nu pot spune mai mult. Aproape orice se poate face, dacă se face cu cap.

În Danemarca localitățile au fost comasate în mod voluntar. Este o țară în care lucrurile se fac bine gândite și bine planificate. Au fost nevoie de treizeci de ani pentru ca lucrurile să se așeze așa cum trebuie, pentru că asta nu o faci pentru PSD, nu pentru UDMR și nu pentru alte partide, ci pentru oameni.

România este parte la cel puțin două convenții internaționale: Carta Autonomiei Locale și Convenția-cadru pentru protecția minorităților naționale. Ambele conțin prevederi referitoare la astfel de modificări și, pe de o parte, spun că acest lucru trebuie făcut prin referendum.

Pe de altă parte, în urma reformei administrative, raportul etnic nu se poate schimba. Acestea sunt două chestiuni de principiu, dar noi nu am discutat despre această reformă nici cu PSD, nici cu Luca Niculescu."

Declarația lui Kelemen Hunor - SURSA

România are nevoie de o reformă administrativă, dar aceasta trebuie gândită extrem de atent.

Kelemen invocă acum două convenții internaționale, Carta Europeană a Autonomiei Locale și Convenția-cadru pentru protecția minorităților naționale, care, în opinia sa, impun organizarea unui referendum, respectiv exclud modificarea raporturilor etnice. Garanțiile sunt importante, dar merită cunoscut cu exactitate conținutul lor: carta autonomiei locale prevede o consultare prealabilă în cazul modificării limitelor administrative locale, menționând referendumul drept una dintre formele posibile ale acesteia, iar convenția-cadru pentru protecția minorităților impune renunțarea la acele măsuri de modificare a structurii demografice care urmăresc restrângerea drepturilor și libertăților minorităților. Nu este o garanție care să blocheze automat orice modificare administrativă și care ar putea fi scoasă din sertar abia atunci când va apărea proiectul de lege. Cerința referendumului are însă un temei concret și în dreptul românesc: alineatul (3) al articolului 13 din Legea nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului prevede obligativitatea consultării prin referendum a populației vizate, înainte de depunerea la parlament a proiectelor de lege privind modificarea limitelor teritoriale ale comunelor, orașelor și județelor. Așadar există pe ce să se construiască, doar că, pe lângă enumerarea referințelor juridice, ar fi nevoie și de o poziție politică privind ce comasări ar fi acceptate, pe care le-ar respinge și cum ar fi păstrate drepturile lingvistice, instituționale și de reprezentare ale comunităților maghiare. În schimb, acum auzim doar că România are nevoie de reformă, dar că aceasta trebuie gândită foarte bine, iar detaliile urmează să fie analizate ulterior. Cu treizeci și șase de ani de experiență în reprezentarea de interese, cu primari, conduceri județene și un aparat care cunoaște fiecare cotlon al politicii de la București, Uniunea ar trebui totuși să fie ceva mai avansată în acest proces, mai ales acum, când a încheiat deja un acord de susținere a unui nou guvern.

Comunitățile nu pot fi într-adevăr ocolite, dar nici organizația care le reprezintă nu se poate mulțumi să enumere, ulterior, ce ar fi trebuit clarificat în prealabil. Tocmai aceasta este partea cea mai neplăcută a declarației de acum a lui Hunor: în timp ce cere o consultare prealabilă, recunoaște că el însuși nu a discutat încă despre reformă nici cu premierul, nici cu partidul inițiator - iar reprezentarea de interese a maghiarilor din Transilvania se va alinia, probabil, la ceea ce vor fi decis deja ceilalți.

Editorial