Localități cu majoritate maghiară ar putea dispărea în reforma administrativ-teritorială - de ce tace UDMR?

Comportamentul UDMR devine tot mai ciudat în ceea ce privește reforma administrativ-teritorială anunțată de Grindeanu. După prima apariție a știrii, o tăcere profundă a învăluit subiectul, nu doar din partea „partidului nostru unic”, ci și din partea presei sale servile. Apoi Hunor a vorbit despre ceva de genul că vor vedea, că fie vor susține, fie nu, în orice caz nu a venit o poziție clară și fermă. Dar ce știm până acum și ce aflăm nou astăzi?

Știm că planul nu a apărut ca un trăsnet din cer senin – este menționat și în programul de guvernare, iar UDMR și-a dat susținerea pentru acest program de guvernare printr-un contract semnat de Hunor, al cărui conținut rămâne în continuare necunoscut.

Grindeanu va încerca să obțină adoptarea legii prin asumarea răspunderii în fața parlamentului, ceea ce reprezintă un șantaj politic foarte serios. Metoda funcționează astfel: guvernul depune în parlament proiectul privind reforma administrativ-teritorială – opozanții au trei zile pentru a depune o moțiune de cenzură. Dacă nu reușesc, legea este considerată adoptată. Dacă reușesc, urmează un vot în care din nou soarta guvernului este în joc. Cu alte cuvinte: dacă vrei să blochezi proiectul de lege al PSD, trebuie să dobori odată cu el și guvernul.

Măsura va afecta, într-o primă etapă, localitățile cu mai puțin de 1.500 de locuitori. În România există în total 429 de astfel de localități.

Conceptul este elaborat de ministrul dezvoltării, Alexandru Stoica. Un alt amănunt interesant: încă înainte de votul din guvern, în cadrul audierilor în comisie, Stoica a declarat deja că această măsură se află printre prioritățile sale. În comisie, UDMR a susținut și ea numirea sa ca ministru – și nu știm dacă l-au chestionat în legătură cu această problemă, dar până nu a venit Grindeanu și nu și-a anunțat planul amplu, nici noi nu am aflat despre acestea.

Astăzi însă a apărut pe site-ul HotNews un interviu cu Alexandru Stoica, din care aflăm mai multe detalii.

Prezentăm principalele afirmații din interviu, apoi continuăm cu propriile noastre observații

• Guvernul român pregătește, într-o primă etapă, comasarea a 429 de unități administrative cu cel mult 1.500 de locuitori, inițial pe bază voluntară, prin referendumuri locale și stimulente financiare. Ministrul dezvoltării, lucrărilor publice și administrației, Alexandru Stoica, a declarat că comunele care optează pentru fuziune ar putea beneficia de scutiri fiscale pe cinci ani și de sprijin investițional separat. Despre etapele ulterioare, respectiv despre o eventuală reorganizare a orașelor și județelor, nu a prezentat însă, pentru moment, planuri concrete.

• Reforma ar urma să fie construită de la bază: mai întâi s-ar evalua care dintre cele mai mici primării sunt dispuse să fuzioneze voluntar, iar apoi cei implicați ar iniția ei înșiși referendumul necesar în acest sens. Stoica a motivat această alegere prin faptul că majoritatea acestor comune nu mai sunt capabile să se întrețină din venituri proprii, au nevoie de ajutor guvernamental pentru funcționare, iar nivelul serviciilor publice furnizate este sub cel dezirabil. El consideră posibil ca o comună cu o mie sau o mie două sute de locuitori să dispună de venituri suficiente pentru a funcționa independent, însă apreciază că astfel de excepții sunt puține.

• Pentru pregătire, la ministerul dezvoltării a fost deja înființat un grup de lucru, în activitatea căruia ar fi implicați și actori locali și județeni. Pe lângă președinții de consilii județene, prefecți și liderii județeni ai Asociației Comunelor din România, s-ar consulta și cu organizațiile naționale de reprezentare a autorităților locale, iar mai târziu s-ar constitui o comisie separată în fiecare județ. Ministrul a promis consultări permanente, dar a precizat clar că decizia finală se va lua la nivel guvernamental și că pentru transformare se va elabora un proiect de lege.

• Participarea voluntară ar fi făcută mai atractivă prin avantaje concrete. Stoica a vorbit despre o scutire de impozite și taxe pe cinci ani, care ar include și taxele locale, însă sfera exactă a facilităților ar fi negociată în continuare cu reprezentanții comunelor. În plus, ar fi lansat un nou program de investiții, finanțat din bugetul de stat, denumit „Start Reforma Administrativă”, cu un plafon de angajamente de patru miliarde de lei, pentru care în 2027 și 2028 ar fi alocate, în fiecare an, câte două miliarde de lei din buget. Potrivit concepției, comasarea ar trebui să fie urmată de servicii mai bune și de o creștere perceptibilă a nivelului de trai.

• Ministrul a numit îmbunătățirea serviciilor publice unul dintre cele mai importante aspecte ale reorganizării, menționând ca exemplu stațiile de epurare a apelor uzate întreținute separat de două localități vecine. În opinia sa, cu o facilitate comună ar putea fi deserviți locuitorii ambelor comune, economisindu-se în același timp bani publici. Nu a oferit însă un răspuns detaliat la întrebarea cum ar ajuta comasarea localitățile mici aflate la mare distanță unele de altele, cărora le lipsesc numeroase servicii de bază. A afirmat că se caută soluții și că fiecare județ, respectiv situație, trebuie analizată separat.

• În interviu a revenit de mai multe ori tensiunea dintre caracterul voluntar și reorganizarea obligatorie. Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a cerut anterior ca guvernul să își asume răspunderea în fața parlamentului pentru adoptarea reformei, în timp ce Stoica a descris constant prima etapă ca fiind un proces voluntar. Când jurnalistul l-a confruntat cu faptul că Grindeanu a vorbit despre comasări obligatorii, el a răspuns că transformarea trebuie realizată, pentru că nu se mai poate aștepta, și că locuitorii comunelor vizate nu pot fi lăsați fără investiții, respectiv fără fonduri europene. Nu a explicat însă cum ar urma etapa voluntară o eventuală comasare obligatorie și ce s-ar întâmpla cu primăriile care se opun.

• Potrivit lui Stoica, ar fi bine ca primarii PSD să dea un exemplu asumându-și comasarea, dar la întrebarea ce pas ar urma în cazul primarilor care refuză, a vorbit doar despre o evaluare de la caz la caz. A subliniat că, din cauza particularităților diferite ale județelor, nu se pot aplica aceleași reguli tuturor.

• Referitor la consultările cu UDMR, ministrul a declarat că a avut deja o discuție de principiu cu domnul Cseke. Potrivit acestuia, Cseke analizează și el posibilitățile, dar rămâne de văzut dacă UDMR îl va desemna pentru negocieri. Stoica a promis, în orice caz, că se vor consulta și cu Alianța și că îi vor afla poziția.

• În privința calendarului, ministrul se așteaptă la un progres rapid: programul de sprijin ar fi prezentat probabil deja în noiembrie, iar apoi s-ar evalua intențiile de aderare. A numit realizabil și termenul conform căruia guvernul și-ar asuma răspunderea parlamentară pentru reformă înainte de adoptarea bugetului, dar cel târziu până în martie, iar la întrebarea dacă problema trebuie rezolvată până în 2028 a răspuns afirmativ. Pentru stabilirea celor 429 de unități administrative vizate, potrivit declarațiilor sale, s-a avut în vedere numărul populației din 2021.

• Pentru reorganizarea comunelor mai mari, a orașelor și a județelor nu există încă, însă, un plan la fel de bine definit. Potrivit lui Stoica, mai întâi s-ar implementa prima etapă, s-ar analiza experiența acumulată, și pe baza acesteia s-ar decide continuarea. Întrebat ce garantează că reforma nu se va limita la cele 429 de primării mici, a răspuns din nou că se va vedea pe parcurs cum evoluează lucrurile.

Pe baza interviului acordat HotNews se întrevede, deocamdată, o stimulare a comasării celor mai mici unități administrative independente: pentru aceasta se pregătesc o ofertă financiară, un sistem de consultare și un calendar politic rapid, în timp ce limitele voluntariatului și detaliile unei reorganizări teritoriale mai ample rămân în continuare neclare. Ministrul nu a putut spune nici dacă premierul Luca Niculescu a fost informat în avans despre anunțul de luni al lui Grindeanu, în care președintele PSD i-a cerut adoptarea a două pachete de reformă prin asumarea răspunderii în fața parlamentului.

Până aici, rezumatul interviului,

și din acestea putem trage deja unele concluzii, dar poate cea mai importantă este că intenția există, voința politică este și ea prezentă, însă planurile sunt încă departe de a fi clare, se află în curs de formare – adică ne aflăm exact în etapa în care interesele noastre ar putea fi incluse cel mai eficient în viitorul proiect de lege. Termenul din martie 2027 – cel târziu atunci! – ar presupune însă un ritm foarte rapid, și acesta este exact ceea ce nu se observă deloc, până acum, în rândul elitelor care reprezintă comunitatea maghiară din Transilvania. Mai mult, practic nu se observă niciun ritm, pentru că problema nu se află pe ordinea de zi. Stoica vorbește, într-o primă etapă, despre localitățile independente cu sub 1.500 de locuitori, în total 429 în România, ceea ce nu este un număr mare; totuși, vor apărea atâtea interese particulare și propuneri de soluții, încât dezbaterea și negocierile ar trebui practic transmise în direct, ca să învățăm din ele. Dacă luăm ca bază, la fel ca în interviu, numărul populației din 2021, localitățile vizate din județele Mureș, Harghita și Covasna sunt următoarele:

Județul Harghita:

• Dârjiu (Székelyderzs): 851 de locuitori

• Ulieș (Kányád): 1.068 de locuitori

• Săcel (Székelyandrásfalva): 1.140 de locuitori

• Merești (Homoródalmás): 1.243 de locuitori

• Ocland (Homoródoklánd): 1.270 de locuitori

• Corbu (Gyergyóholló): 1.282 de locuitori

• Băile Tușnad (Tusnádfürdő), oraș: 1.372 de locuitori

Județul Covasna:

• Comandău (Kommandó): 822 de locuitori

• Dalnic (Dálnok): 896 de locuitori

• Valea Mare, cu majoritate românească: 1.066 de locuitori

• Estelnic (Esztelnek): 1.111 de locuitori; Malnaș (Málnás): 1.024 de locuitori

• Moacșa (Maksa): 1.239 de locuitori

• Mereni (Kézdialmás): 1.268 de locuitori

• Brateș (Barátos): 1.409 de locuitori

• Vârghiș (Vargyas): 1.472 de locuitori

Județul Mureș:

• Cozma (Kozmatelke): 515 locuitori

• Băla (Bala): 618 locuitori

• Bichiș (Magyarbükkös): 715 locuitori

• Vețca (Székelyvécke): 753 de locuitori

• Crăiești (Mezőkirályfalva): 755 de locuitori

• Papiu Ilarian (Mezőbodon): 827 de locuitori

• Tăureni (Mezőtóhát): 919 de locuitori

• Zagăr (Zágor): 1.080 de locuitori

• Hodoșa (Székelyhodos): 1.179 de locuitori

• Bereni (Bere): 1.188 de locuitori

• Neaua (Havad): 1.231 de locuitori

• Cucerdea (Oláhkocsárd): 1.293 de locuitori

• Stânceni (Gödemesterháza): 1.325 de locuitori

• Coroisânmărtin (Kóródszentmárton): 1.330 de locuitori

• Măgherani (Nyárádmagyarós): 1.332 de locuitori

• Mădăraș (Mezőmadaras): 1.475 de locuitori

• Șincai (Mezősámsond): 1.499 de locuitori

Dacă însă ne îndreptăm privirea dincolo de Ținutul Secuiesc și ne uităm la unitățile administrative independente din Transilvania unde locuiesc în număr semnificativ maghiari, imaginea este înspăimântătoare. Comasarea nu este, de fapt, o simplă operațiune administrativă: se creează o nouă unitate administrativă, iar pragul de 20%, care garantează majoritatea maghiară, respectiv drepturile de utilizare a limbii, se calculează deja pentru întreaga populație a acestei unități mai mari. Dacă o comună maghiară fuzionează cu vecina sa cu majoritate românească, populația maghiară poate trece, de la o zi la alta, în minoritate sau poate scădea sub 20% – iar atunci legea nu mai garantează folosirea limbii maghiare în instituții, pe indicatoare și în administrație.

Iată câteva exemple, realizate cu intenția de a fi complete, dar în care pot exista unele lacune:

• Rimetea (Torockó): 1.015 locuitori, dintre care 881 maghiari, 86,8% (județul Alba)

• Zerind (Nagyzerind): 1.299 locuitori, dintre care 1.040 maghiari, 80,1% (județul Arad)

• Viișoara (Érszőllős): 1.269 locuitori, dintre care 1.019 maghiari, 80,3% (județul Bihor)

• Miceștii de Câmpie (Mezőkecsed): 915 locuitori, dintre care 193 maghiari, 21,1% (județul Bistrița-Năsăud)

• Izvoru Crișului (Körösfő): 1.424 locuitori, dintre care 1.133 maghiari, 79,6% (județul Cluj)

• Buza (Búza): 1.138 locuitori, dintre care 481 maghiari, 42,3% (județul Cluj)

• Pălatca (Magyarpalatka): 1.133 locuitori, dintre care 244 maghiari, 21,5% (județul Cluj)

• Aiton (Ajton): 1.061 locuitori, dintre care 173 maghiari, 16,3% (județul Cluj)

• Ciumești (Csomaköz): 1.193 locuitori, dintre care 924 maghiari, 77,5% (județul Satu Mare)

• Urziceni (Mezőfény): 1.407 locuitori, dintre care 1.002 maghiari, 71,2% (județul Satu Mare)

• Pir (Szilágypér): 1.413 locuitori, dintre care 880 maghiari, 62,3% (județul Satu Mare)

• Cămin (Kálmánd): 1.250 locuitori, dintre care 644 maghiari, 51,5% (județul Satu Mare)

• Săcășeni (Szakasz): 1.134 locuitori, dintre care 534 maghiari, 47,1% (județul Satu Mare)

• Petrești (Mezőpetri): 1.388 locuitori, dintre care 542 maghiari, 39,0% (județul Satu Mare)

• Cehal (Oláhcsaholy): 1.279 locuitori, dintre care 410 maghiari, 32,1% (județul Satu Mare)

• Săuca (Sződemeter): 1.477 locuitori, dintre care 288 maghiari, 19,5% (județul Satu Mare)

• Carastelec (Kárásztelek): 1.044 locuitori, dintre care 839 maghiari, 80,4% (județul Sălaj)

• Coșeiu (Kusaly): 1.110 locuitori, dintre care 562 maghiari, 50,6% (județul Sălaj)

• Benesat (Benedekfalva): 1.354 locuitori, dintre care 333 maghiari, 24,6% (județul Sălaj)

• Fildu de Jos (Alsófüld): 1.280 locuitori, dintre care 194 maghiari, 15,2% (județul Sălaj)

• Balinț (Bálinc): 1.489 locuitori, dintre care 342 maghiari, 23,0% (județul Timiș)

• Beba Veche (Óbéba): 1.328 locuitori, dintre care 302 maghiari, 22,7% (județul Timiș)

Ce s-ar întâmpla cu acestea după o eventuală comasare se poate calcula pe baza datelor recensământului din 2021: adunăm populația comunei și numărul maghiarilor din ea cu cele ale comunelor vecine cele mai apropiate și vedem care ar fi proporția populației maghiare în noua unitate. Rezultatul este înspăimântător.

În Câmpia Transilvaniei (Mezőség) nu există practic nicio cale de scăpare. Papiu Ilarian (Mezőbodon) este astăzi 57,2% maghiar, dar toate comunele vecine au majoritate românească: comasat cu Sânger (Mezőszengyel), Iclănzel (Kisikland), Șăulia (Mezősályi), Grebenișu de Câmpie (Mezőgerebenes) sau Zau de Câmpie (Mezőzáh), proporția maghiarilor ar scădea între 16,5 și 19,5%. Adică nu s-ar pierde doar majoritatea, ci și dreptul de utilizare a limbii. Populația maghiară de 35,5% din Șincai (Mezősámsond) ar scădea la 12,1% prin comasare cu Râciu (Mezőrücs), respectiv la 16,2% cu Pogăceaua (Mezőpagocsa); ar rămâne peste 20% doar dacă ar fuziona cu Mădăraș (Mezőmadaras), de asemenea o localitate mică, unde ar rezulta o pondere comună de 55%. Bichiș (Magyarbükkös) are astăzi încă majoritate maghiară (52,2%), însă împreună cu Ațintiș (Cintos) proporția ar scădea la 39%, iar comasată cu Luduș ar ajunge la 20,4% – la limită, aproape de prag. Ațintiș, la rândul său, ar atinge cu Luduș 20,1%, iar cu Cuci (Kutyfalva) 20,6%.

Nici în altă parte situația nu este mai bună. Populația maghiară de 21,1% din Miceștii de Câmpie (Mezőkecsed) ar scădea, prin comasare cu orice vecin, între 7,6 și 11%. Cei 22,7% din Beba Veche (Óbéba) ar scădea la 8,3% împreună cu Dudeștii Vechi (Óbesenyő), iar cu celelalte comune apropiate la cel mult 12,8%. Cei 23% din Balinț (Bálinc) ar ajunge sub 20% cu orice vecin, atingând în cel mai bun caz doar 18,9%. Populația maghiară de 21,5% din Pălatca (Magyarpalatka) ar scădea la 15,8% cu Geaca (Gyeke), respectiv la 14,5% cu Mociu (Móc). Cei 24,6% din Benesat (Benedekfalva) s-ar reduce la 8,4% cu Năpradea (Náprád), respectiv la 9% cu Someș-Odorhei (Szamosudvarhely).

Prezența maghiară este în pericol și acolo unde astăzi este încă puternică!

Rimetea (Torockó) este 86,8% maghiară, dar toți vecinii săi sunt pur românești: comasată cu Livezile (Úrháza), proporția maghiarilor ar fi de 43%, cu Sălciua (Szolcsva) 38,5%, cu Poșaga (Podsága) 47,6%. Majoritatea maghiară s-ar păstra doar dacă s-ar comasa cu Ocoliș (Alsóaklos) sau Râmeț (Remete), localități cu câteva sute de locuitori. Proporția de 80% de maghiari din Zerind (Nagyzerind) nu ar rămâne majoritară cu niciun vecin: cu Chișineu-Criș (Kisjenő) ar fi 27,6%, cu Pilu (Nagypél) 32,5%, iar chiar și cu Sintea Mare (Nagyszintye), care are o minoritate maghiară semnificativă, ar rezulta doar 47,1%. Cei 80,3% din Viișoara (Érszőllős) ar scădea la 38,7% cu Marghita, respectiv la 28,8% cu Abram (Érábrány). Izvoru Crișului (Körösfő), comasat cu Huedin (Bánffyhunyad), ar scădea la 31,1%, iar cu Mănăstireni (Magyargyerőmonostor) la 48,5%. Cei 80,4% din Carastelec (Kárásztelek) ar scădea, comasați cu Bobota (Nagyderzsida), la 18,6%, adică sub 20%. Populația maghiară de 42,3% din Buza (Búza) ar scădea la 15,7% cu Cămărașu (Pusztakamarás), iar cei 50,6% din Coșeiu (Kusaly) ar scădea la 19,1% cu Chieșd (Szilágykövesd).

În același timp, acolo unde comune maghiare fuzionează cu alte comune maghiare, comasarea ar putea chiar întări comunitatea. Izvoru Crișului (Körösfő), împreună cu Sâncraiu (Kalotaszentkirály), ar rămâne 77,9% maghiară. Pălatca (Magyarpalatka), comasată cu Sic (Szék), ar deveni parte a unei unități cu majoritate maghiară de 67,7%. Carastelec (Kárásztelek) ar atinge, cu Camăr (Kémer), 84,2%. Comunele sătmărene din jurul orașului Carei – Ciumești (Csomaköz), Urziceni (Mezőfény), Cămin (Kálmánd) – sunt înconjurate de vecini cu majoritate maghiară: Cămin, cu Căpleni (Kaplony), ar ajunge la 79,7%, iar Urziceni, cu Foieni (Csanálos), la 74,4%. Săuca (Sződemeter), care astăzi este sub 20%, ar atinge, comasată cu Pir (Szilágypér), o pondere maghiară de 40,4%, revenind astfel peste prag. Cei 18,2% maghiari de astăzi din Coroisânmărtin (Kóródszentmárton), județul Mureș, ar scădea la 10,8% cu Zagăr (Zágor), însă cu Acățari (Ákosfalva) ar face parte dintr-o unitate cu majoritate maghiară de 71,2% – acest din urmă exemplu fiind unul bun pentru a arăta de ce ar trebui, chiar de acum, ca toată lumea să se ocupe de geografia populației – fie și doar pentru ca opinia publică să forțeze UDMR să facă ceva.

Programul de guvernare depus de Niculescu conține, într-adevăr, o aluzie vagă la faptul că, în perioada reformelor ample, trebuie luată în considerare și opinia minorităților, dar aceasta poate avea foarte multe fațete, de exemplu să fie ascultați, iar apoi lucrurile să fie făcute totuși exact așa cum s-a intenționat inițial. Ar trebui dusă o luptă susținută pentru ca, la comasare, să fie luată în considerare componența etnică a localităților, astfel încât drepturile lingvistice existente să fie păstrate și în noua unitate, altfel o reorganizare statistică poate anula în tăcere ceea ce maghiarii din diaspora au păstrat de-a lungul deceniilor. Aceste condiții ar trebui incluse acum în proiectul de lege, cât timp planul este încă în curs de formare – nu ulterior, când nu va mai fi posibil decât să se protesteze, ca să nu mai vorbim de faptul că reforma administrativă va ajunge, mai târziu sau mai devreme, și la județe, care ar fi reorganizate pe baza experienței acumulate acum. Dacă tăcem acum, mai târziu nu va mai exista nici motiv, nici pentru cine să vorbim!

(Calculele se bazează pe datele privind etnia și populația din recensământul din 2021. Modificările proporției populației maghiare rezultate din comasări au fost modelate cu ajutorul inteligenței artificiale Claude.)

Anna Karczag