Presa de stat rusă a propus un atac nuclear, apoi a șters rapid articolul

Agenția de stat rusă RIA Novosti a publicat vineri dimineață, pe pagina principală, un articol de opinie, care schița o „operațiune militară specială scurtă” împotriva Lituaniei, incluzând un atac cu rachete purtând focoase nucleare. Articolul a fost accesibil timp de aproximativ trei ore, după care agenția de stat l-a șters, inițial fără nicio explicație, iar mai târziu a anunțat: textul autorului extern nu corespundea nici opiniei redacției, nici principiilor editoriale, nici politicii de stat a Federației Ruse.

Ștergerea nu schimbă însă faptul că articolul a fost publicat, a trecut prin sistemul editorial al RIA Novosti, a apărut pe pagina principală a agenției de stat ruse, iar autorul său nu este un comentator anonim de pe internet, ci un propagandist legat prin mai multe fire de rețelele de influență ale Kremlinului. Textul se încadrează, de altfel, perfect în retorica amenințărilor nucleare pe care în ultimul timp Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, și Dmitri Medvedev, vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei, le-au întreținut față de Lituania. Toate acestea arată clar că ideea distrugerii nucleare a unui stat membru NATO poate fi prezentată deja în presa de stat rusă ca o opțiune militară demnă de discutat. Acest lucru nu poate fi tratat drept un simplu incident editorial, chiar dacă la Moscova s-a decis, câteva ore mai târziu, că textul formulează lucrurile prea deschis pentru momentul actual.

Titlul articolului șters era următorul:

„Rusia are în față o nouă operațiune militară specială. Aceasta va fi foarte scurtă.”

Autorul, Alexandr Nosovici, a susținut că un eventual război ruso-lituanian, din motive geografice, nu ar putea fi comparat cu războiul declanșat împotriva Ucrainei, motiv pentru care s-ar termina rapid. Potrivit lui Nosovici, Rusia nu ar avea de ales dacă să lupte, ci ce mijloace să folosească. Autorul a propus practic, în continuare, un atac nuclear:

„Doar rachete, cu focosul corespunzător.”

Potrivit lui Nosovici, dacă Lituania ar permite staționarea armelor nucleare pe teritoriul său, Rusia nu ar avea nevoie să desfășoare nici măcar trupe terestre. A numit Lituania o „țară sinucigașă fără minte” și „următorul teren de exercițiu” al forțelor rachete rusești, după Ucraina. Statele baltice au fost descrise ca fiind „kamikaze mici, dar mândri”, folosite de Occident pentru a opri Rusia. Argumentația articolului urmează tiparul obișnuit al propagandei ruse: Rusia amenință mai întâi militar un stat vecin, apoi prezintă măsurile de apărare ale statului amenințat ca o nouă agresiune împotriva Rusiei. Așa-numitul „răspuns rusesc” derivat din această logică nu mai este pur și simplu o nouă amenințare militară, ci propunerea unui atac nuclear asupra unui stat membru NATO.

Antecedentul direct al articolului de la RIA Novosti a fost votul din 22 septembrie al Parlamentului lituanian. Seimasul, format din 141 de membri, a inițiat, cu 99 voturi pentru, 13 împotrivă și cinci abțineri, procedura de abrogare a articolului 137 din Constituție - articol care interzice amplasarea armelor de distrugere în masă și a bazelor militare străine pe teritoriul Lituaniei. Norma a fost adoptată după retragerea din Uniunea Sovietică, în cu totul alte condiții de securitate, mult înainte ca Lituania să devină membră NATO. Votul din 22 septembrie nu a însemnat însă adoptarea modificării constituționale și, în special, nu a reprezentat o decizie privind desfășurarea armelor nucleare americane sau ale altor state NATO pe teritoriul lituanian. Parlamentul a inițiat doar procedura de modificare constituțională. Proiectul trebuie să obțină sprijinul a cel puțin 94 de deputați în încă două voturi, între care trebuie să treacă cel puțin trei luni. Primul vot de aprobare este planificat pentru 6 octombrie, iar cel final pentru 12 ianuarie 2027. Președintele lituanian Gitanas Nausėda a subliniat deja în iulie că nu există planuri imediate de amplasare a armelor nucleare, iar eliminarea obstacolului constituțional ar servi la a permite Lituaniei să participe pe deplin, în caz de nevoie, la sistemul de dezuadare nucleară al NATO, țara rămânând totodată parte a Tratatului de neproliferare nucleară. Dezuadarea nucleară a NATO se bazează în prezent pe armele nucleare americane avansate din Europa, precum și pe forțele nucleare strategice ale Statelor Unite, Marii Britanii și Franței.

Articolul de opinie publicat de RIA Novosti nu a reacționat, așadar, la o desfășurare de arme nucleare deja în curs, ci a prezentat deschiderea unei posibilități ulterioare ca o amenințare nucleară directă la adresa Rusiei, deducând din aceasta „necesitatea” distrugerii preventive a Lituaniei.

Cine este Alexandr Nosovici, cel care a propus atacul nuclear?

După ștergere, RIA Novosti a încercat să se distanțeze de Nosovici, prezentându-l drept autor extern, însă acesta este cu mult mai apropiat de mecanismul politicii externe de stat rusă decât atât. Nosovici este redactor-șef al RuBaltic.ru și membru al Consiliului rus pentru Politică Externă și de Apărare. Această organizație este unul dintre fondatorii Clubului Valdai; la evenimentele acestuia din urmă, Vladimir Putin își prezintă în mod regulat viziunea de politică externă, clubul jucând un rol important în ambalarea intelectuală și analitică a mesajelor internaționale ale Kremlinului. O investigație din 2020 a Dossier Center l-a identificat pe Nosovici ca făcând parte dintr-o rețea de influență axată pe statele baltice. Potrivit investigației, rețeaua a fost creată de Evgheni Umerenkov, angajat al administrației prezidențiale ruse și colonel al Serviciului de Informații Externe. Corespondența obținută de postul lituanian LRT a indicat că Nosovici primea sarcinile editoriale de la RuBaltic și de la curatori legați de Kremlin.

Articolul a rămas pe site-ul agenției de stat ruse aproximativ trei ore. După ce mass-media independentă rusă și străină au relatat despre el, RIA Novosti l-a eliminat, inițial fără nicio explicație, iar mai târziu, în locul articolului, a apărut o scurtă declarație editorială:

„Articolul nu corespunde opiniei redacției, politicii editoriale și politicii de stat a Federației Ruse.”

Explicația lasă mai multe întrebări fără răspuns decât rezolvă. Dacă articolul de opinie era într-adevăr atât de străin de politica de stat rusă și de linia editorială a RIA, cum a putut apărea pe pagina principală a agenției de stat? Cine l-a editat, cine l-a aprobat și de ce a fost eliminat abia după ce alte mass-media au observat articolul? Ștergerea indică cel mult faptul că statul rus nu a vrut, în acest moment, să-și asume ca mesaj oficial o formulare atât de brutală a unui atac nuclear împotriva Lituaniei, dar nu există nicio dovadă că RIA ar fi descoperit brusc principiile morale ale jurnalismului pacifist.

Articolul RIA nu a apărut într-un spațiu de comunicare fără precedent: Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a declarat, la vestea modificării constituționale lituaniene, că, în cazul în care ar fi amplasate arme nucleare în Lituania, teritoriul țării ar intra „în vizorul” armelor nucleare rusești. Peskov a numit acest lucru o escaladare extrem de gravă a tensiunilor. Dmitri Medvedev, vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei, a dus lucrurile și mai departe: a afirmat anterior că Lituania ar putea „încetezi să existe ca stat” într-un conflict cu Rusia. Un oficial responsabil de apărare din parlamentul rus a declarat, la rândul său, că o eventuală infrastructură nucleară din Lituania ar deveni o țintă militară de distrus. Comparativ cu aceștia, Nosovici s-a limitat să abandoneze condiționalul diplomatic și să scrie explicit scenariul rezultat din amenințare: nu un război terestru prelungit împotriva Lituaniei, ci un atac direct cu rachete nucleare din partea Rusiei.

Una dintre cele mai importante afirmații ale articolului șters a fost aceea că un război rusesc împotriva Lituaniei ar fi, din motive geografice, în mod necesar scurt. Această argumentație repetă același șiretlic de propagandă folosit de Moscova și în cazul Ucrainei: ținta este prezentată ca un stat slab, neviabil, a cărui populație nu vrea sau nu poate rezista, iar aliații săi îl abandonează după primele focuri. În realitate, Lituania este membră NATO, astfel încât un atac cu rachete sau nuclear împotriva Lituaniei nu ar fi un conflict bilateral ruso-lituanian, ci un atac armat asupra întregii alianțe.

Rusia continuă, în același timp, să afirme oficial că nu dorește să atace niciun stat membru NATO. În presa de stat rusă se discută însă deja despre care vecin, cu ce fel de focos și în cât timp ar putea fi eliminat.

Delir