Un atac-test rusesc împotriva NATO ar putea veni în câteva luni

Tot mai multe servicii de informații europene și lideri politici avertizează că, în lunile următoare, Rusia ar putea extinde acțiunile militare și de sabotaj și dincolo de Ucraina. Scenariul cel mai probabil, în acest moment, nu este o invazie totală a unui stat membru NATO, ci un atac limitat, care să testeze unitatea alianței și dacă statele membre ar fi cu adevărat dispuse să aplice articolul 5 privind apărarea colectivă.

Potrivit evaluării serviciului de informații militare danez, riscul ca Rusia să lanseze un atac cu bătaie lungă asupra infrastructurii NATO implicate în susținerea Ucrainei, sau să realizeze o incursiune limitată cu unități militare mici, fără însemne, pe teritoriul unei țări vecine, este scăzut, dar în creștere. Potrivit serviciului, astfel de operațiuni ar putea începe deja în câteva luni. Analiza daneză consideră totuși în continuare extrem de improbabilă o invazie rusă totală asupra unei țări NATO, dar nu mai exclude categoric acest scenariu. Pericolul ar putea crește semnificativ dacă Moscova ajunge la concluzia că statele membre NATO nu ar răspunde unitar, sau că Statele Unite nu ar fi dispuse sau capabile să vină în apărarea aliaților europeni. Politica imprevizibilă a lui Donald Trump față de NATO, precum și declarația recentă a premierului slovac Robert Fico – potrivit căreia nu vrea să ducă țara sa în război „din cauza vreunui articol 5” – alimentează exact această incertitudine.

Șeful serviciului de informații ceh, Michal Koudelka, a avertizat, de asemenea, că Moscova ar putea încerca să testeze NATO printr-o incursiune militară limitată, o operațiune sub steag fals, un atac cu drone sau rachete, sau printr-o campanie amplă de influențare. Potrivit lui Koudelka, aceste scenarii ar putea deveni realitate nu în ani, ci în luni. Serviciile baltice se exprimă puțin mai precaut: nu văd, pentru moment, dovezi ale pregătirii unui atac direct, dar consideră, la fel, că este clar că Rusia se pregătește pentru operațiuni mai ferme și mai periculoase în Europa. În spatele acestor avertismente nu se află doar scenarii teoretice. În Polonia, un incendiu provocat intenționat a avariat o stație Starlink, care deservea și comunicațiile armatei ucrainene. Germania a acuzat Rusia pentru o operațiune cu o dronă echipată cu explozibil, executată în apropierea aeroportului din Leipzig, în timp ce în mai multe țări europene au fost comise sau pregătite acțiuni de sabotaj împotriva unor fabrici de armament, căi ferate, instalații energetice și infrastructuri care deservesc transporturile către Ucraina.

Potrivit conducerii poloneze, acestea nu mai sunt simple amenințări, ci atacuri reale. Ministrul de externe Radosław Sikorski a menționat incendii provocate intenționat, explozii, incursiuni cu drone și dispozitive militare rusești care au intrat în spațiul aerian polonez. Forțele aeriene poloneze trebuie să pună aproape zilnic în alertă avioanele F-16, pentru că nu se poate ști dinainte dacă o dronă sau o rachetă rusă care se apropie de frontiera țării își va schimba efectiv direcția. În România, de la începutul invaziei din Ucraina, drone sau resturi de drone au intrat pe teritoriul țării de peste o sută de ori, a declarat ministrul de externe Oana Țoiu. Bucureștiul nu are dovezi că Rusia ar ataca direct România, însă acest lucru nu schimbă faptul că responsabilitatea pentru pericolul care amenință populația și infrastructura românească revine Moscovei. Ca răspuns, guvernul român a închis consulatul rus de la Constanța și discută cu aliații despre alți pași posibili.

Potrivit Kajei Kallas, șefa diplomației Uniunii Europene, acțiunile de sabotaj și violările spațiului aerian se înmulțesc rapid în Europa. Scopul Moscovei este să intimideze societățile europene, să dividă NATO și să convingă statele să reducă sprijinul acordat Ucrainei. Tocmai de aceea, strategia rusă se bazează pe acțiuni care pot provoca daune grave, dar pentru care Moscova nu își asumă oficial responsabilitatea, făcând astfel mai dificil pentru țările atacate să dea un răspuns comun și proporțional. O parte dintre oficialii europeni se tem că Rusia va încerca în mod deliberat să prezinte drept „accident” un atac cu drone sau rachete executat pe teritoriul NATO. Dacă alianța nu ar răspunde unitar la un astfel de incident, Moscova ar demonstra atât sieși, cât și lumii, că articolul 5 este mai degrabă o promisiune politică decât o garanție militară funcțională. Tocmai de aceea, concluzia comună a acestor avertismente este că Europa nu are nevoie de panică, ci de o descurajare clară, de protejarea infrastructurii critice și de continuarea sprijinului pentru Ucraina.

Ugar