Și Europa va participa la negocierile de pace, doar că detaliile nu sunt încă cunoscute

Marea Britanie, Germania, Franța, Italia și Polonia ar reprezenta Europa, alături de instituțiile UE, la negocierile privind încheierea războiului Rusiei împotriva Ucrainei – a anunțat António Costa, președintele Consiliului European, după summitul de la Dublin. Liderii europeni cer un armistițiu, în timp ce Moscova ar discuta deja și despre locul în care ar putea fi staționate trupele NATO în Europa.

Reprezentanții a patru dintre cele cinci țări fuseseră deja prezenți în această săptămână la Abu Dhabi, unde, împreună cu reprezentanți ai Uniunii Europene și ai NATO, s-au consultat cu delegațiile ucraineană și americană, înainte de începerea negocierilor ruso-ucrainene mediate de Statele Unite. În declarația comună dată la finalul întâlnirii, s-a precizat că orice acord trebuie să respecte suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei și că sunt necesare garanții de securitate care să poată proteja țara și de un eventual atac rusesc viitor.

Europenii doresc acum să obțină ca, în următoarea rundă, să fie prezenți și la discuțiile cu rușii, lucru care este de altfel și în interesul Kievului, întrucât declarațiile de până acum ale lui Donald Trump și informațiile despre negocierile americano-ruse nu au liniștit deloc conducerea ucraineană cu privire la faptul că Washingtonul va apăra în orice circumstanțe interesele Ucrainei. Cei doi trimiși speciali ai președintelui american, Steve Witkoff și Jared Kushner, au zburat, după runda de la Abu Dhabi, mai întâi la Moscova, unde au discutat cu Vladimir Putin, apoi s-au întâlnit la Dublin cu Volodimir Zelenski. Potrivit președintelui ucrainean, unul dintre rezultatele consultărilor ar putea fi un nou schimb de prizonieri, care, speră el, va fi cel mai mare de la începutul războiului, iar atât Zelenski, cât și Kushner au declarat că europenii vor participa la următoarea rundă de negocieri.

Kremlinul s-a exprimat mult mai condiționat. Moscova a declarat vineri că ar fi dispusă să accepte participarea țărilor europene, dacă apreciază că acestea pot contribui la procesul de pace. Pentru a înțelege la ce fel de contribuție se gândește exact Kremlinul, merită să ne reamintim ce a cerut deja înainte de invazia totală din 2022. Rusia dorea atunci ca NATO să își retragă forțele din statele membre care au aderat după 1997, printre care Polonia, Ungaria și România. Alianța a refuzat acest lucru. Acum Moscova vrea din nou un acord cuprinzător privind securitatea Europei, chiar înainte de a se ajunge la detaliile războiului din Ucraina, iar Kushner a declarat că, prin implicarea europenilor, pe lângă chestiunile teritoriale ucrainene s-ar putea discuta și despre securitatea continentului după război – cu alte cuvinte, Putin a atacat Ucraina, iar la aproape cinci ani de atunci s-ar discuta deja și despre unde ar putea fi staționați soldații NATO în celelalte țări europene. Este cu adevărat o delegație americană de negociere de succes – cel puțin dacă lucrează pentru ruși.

Potrivit cancelarului german Friedrich Merz, Europa are deja un sistem de securitate funcțional, așa că nu este nevoie de renegocierea acestuia. Kaja Kallas, șefa diplomației UE, a avertizat de asemenea că propunerea rusă ar putea devia atenția de la armistițiu, iar premierul leton Andris Kulbergs a numit capcană ideea unei negocieri separate privind securitatea europeană. Potrivit unor surse europene citate de Reuters, liderii Poloniei, ai statelor baltice și ai celor nordice au semnalat deja joi că astfel de discuții cu americanii sau cu rușii trebuie tratate cu precauție.

La Dublin, António Costa a numit armistițiul și restabilirea navigației în Marea Neagră drept cele mai urgente sarcini, iar Zelenski a discutat cu liderii europeni despre rachete de apărare antiaeriană, sprijinirea alimentării cu energie a Ucrainei și construirea de noi adăposturi. Aceste chestiuni nu pot aștepta până când la Washington și la Moscova se va decide cum ar trebui să fie continentul după război, iar în cazul unui eventual armistițiu, o parte importantă a garanțiilor de securitate ar fi așteptată chiar de la europeni.

Pe lângă componența delegației, rămâne însă deschisă întrebarea cine ar trebui să se exprime în numele Europei și cu ce mandat. Merz ar completa cooperarea deja existentă dintre Marea Britanie, Franța și Germania cu Italia și Polonia, alături de participarea instituțiilor UE, în timp ce premierul polonez Donald Tusk a cerut formularea unei poziții europene unitare. Potrivit premierei italiene Giorgia Meloni, trebuie clarificat separat cine și cu ce mandat reprezintă continentul, întrucât se poate discuta și despre securitatea unor țări care nu se află la masa negocierilor. Pentru moment, acesta este tot ce a putut adăuga Europa la mersul istoriei.

Sursă foto