Americanii mint, și vor plăti prețul pentru asta

Sâmbătă, 24 octombrie, Ministerul ucrainean al Apărării a anunțat că Starlink și sistemul militar Starshield funcționează din nou la viteza de dinaintea restricției. Conexiunea este stabilă chiar și peste 400 de kilometri pe oră, în timp ce în perioada restricției se întrerupea deja la 160 de kilometri pe oră. Blocajul care a durat mai bine de o săptămână s-a terminat, însă disputa abia acum începe cu adevărat. Câteva ore mai târziu, Elon Musk a scris pe X că „armata ucraineană a încălcat condițiile de utilizare a Starlink și l-a folosit pentru atacuri cu drone pentru a ucide oameni”, adăugând: „Am închis această portiță săptămâna trecută.” Potrivit Kyiv Post, într-o altă postare el a afirmat și că „Starlink este un serviciu comercial civil și nu a fost niciodată permis să fie folosit pentru atacuri cu drone, pentru a ucide oameni”. Musk a mai scris că Starlink este indispensabil pentru apărarea Ucrainei și că, dacă ar fi dezactivat, frontul s-ar prăbuși imediat, lucru care, în opinia sa, nu trebuie privit ca o amenințare, ci ca o constatare a unui fapt.

La Kiev, afirmația lui Musk a fost contrazisă imediat. Serhii Beskrestnov, consilier pe probleme tehnologice al președintelui ucrainean, a scris pe Telegram că, de la începutul anului 2026, terminalele comerciale Starlink folosite în Ucraina și în teritoriile ocupate se deconectează automat la viteze de peste 70–90 de kilometri pe oră, iar pe teritoriul Rusiei nici nu funcționează. „Astfel, suntem pur și simplu incapabili, din punct de vedere fizic, să folosim Starlink comercial pentru atacuri în profunzime sau pe rază medie de acțiune”, a scris el, adăugând: „Este foarte ciudat că Elon Musk nu știe despre aceste restricții.” Serhii Sternenko, voluntar și fost consilier al Ministerului Apărării, a reamintit că în februarie a fost introdusă o listă albă: terminalele fixe puteau fi înregistrate atât de militari, cât și de civili, în timp ce terminalele mobile trebuiau înregistrate pe o listă separată, legată de Starshield. În opinia sa, toate misiunile ucrainene cu drone care necesită ghidare prin satelit se desfășoară exclusiv prin Starshield, folosirea Starlink comercial pe drone fiind tehnic imposibilă. De altfel, lista albă a fost introdusă chiar pentru că trupele ruse folosiseră masiv și ilegal Starlink, astfel încât SpaceX știa exact că, în Ucraina, sistemul este folosit de armata ucraineană.

Mai mult, afirmația actuală a lui Musk o contrazice pe cea pe care a făcut-o cu zece zile înainte. Potrivit Al Jazeera, pe 14 octombrie el scria încă că sistemele Starshield „se află în proprietatea și sub controlul guvernului american”, iar deciziile privind limitele de viteză sunt luate de armata americană și, în ultimă instanță, de președinte, însă acum vorbește despre faptul că portița a fost „închisă”. Reuters scria încă pe 15 octombrie că ordinul privind restricția a venit de la Casa Albă, iar Trump a evitat zile în șir întrebarea sau a afirmat că nu a vorbit cu Musk. Nici momentul introducerii restricției nu este întâmplător: a fost pusă în aplicare chiar atunci când Trump cerea tot mai insistent ca Ucraina să renunțe la atacurile asupra rafinăriilor rusești, anunțând în același timp că achiziționează motorină rusească. De altfel, Ucraina nu folosește Starlink pentru atacurile sale cu rază lungă de acțiune în profunzimea Rusiei, inclusiv cele asupra rafinăriilor, însă restricția a îngreunat interceptarea de către ucraineni a dronelor de atac rusești, unele operațiuni au trebuit anulate, iar specialiști militari ucraineni au relatat că limitarea bruscă a vitezei a întrerupt legătura de telemetrie și a imobilizat dronele ucrainene de interceptare folosite împotriva dronelor Shahed. Nu există încă date publice despre câte vieți omenești și ce pagube materiale a costat acest lucru.

Problema depășește cu mult cadrul Ucrainei. Potrivit analiștilor și comentatorilor, deconectarea fără avertisment a creat un precedent periculos pentru exporturile americane de armament și tehnologie. Conform unei analize larg distribuite, cine este responsabil – Washingtonul sau Musk – este în cele din urmă secundar, pentru că lumea a văzut că Statele Unite nu mai sunt un partener de încredere. Dacă un acord poate fi modificat unilateral invocând niște vagi „condiții de utilizare”, fără a preciza regula exactă care ar fi fost încălcată, acest lucru nu face decât să întărească suspiciunea că s-a luat o decizie politică. Autorul analizei numește absurd și argumentul potrivit căruia Starlink nu ar trebui folosit în scopuri „ofensive”, de vreme ce sistemul nu a funcționat niciodată peste teritoriul Rusiei, iar Ucraina se apără pe propriul teritoriu împotriva unui agresor. El mai arată că, în trecut, Statele Unite și-au retras deja tehnologia de la foști aliați, precum Iranul șahului, Vietnamul de Sud sau Cuba de înainte de Castro, însă acele țări fie au trecut de partea cealaltă, fie au încetat să existe. Ucraina, în schimb, nu a trecut de partea cealaltă și, în războiul din Iran din 2026, la cererea Washingtonului, a trimis o echipă de apărare antidronă pentru protecția bazelor americane din Iordania, cu toate că ea însăși se confrunta cu o lipsă de muniție, oferind de la bun început un armistițiu necondiționat, pe care Rusia îl refuză.

Întrebarea cea mai gravă este însă ce înseamnă toate acestea pentru cumpărătorii de armament american. De la Starlink la avionul de vânătoare F-35 și racheta de croazieră Tomahawk, până la lansatorul multiplu de rachete HIMARS, sistemele moderne americane funcționează cu software și, de multe ori, pot atinge întreaga capacitate doar cu cele mai recente actualizări. Potrivit analizei, nici nu este nevoie de un „buton de oprire de urgență”: este suficient să fie refuzată o actualizare software, iar sistemul își pierde în scurt timp o parte semnificativă din eficiență. Această îngrijorare nu este nouă. În primăvara anului 2025, Portugalia și Canada au reflectat public dacă merită să achiziționeze avioane F-35 de la un Washington imprevizibil. În Congresul american, pentru moment, doar democrații, aflați în minoritate, cer explicații: șase parlamentari democrați l-au întrebat în scris pe Musk, pe 23 octombrie, cine a ordonat restricția și dacă a existat vreo consultare cu Trump sau cu Putin în această privință. Majoritatea republicană tace. Potrivit autorului analizei, prin acest gest Trump și Musk au oferit oricărui cumpărător cel mai bun argument pentru a nu mai achiziționa produse americane, iar acest autogol ar putea afecta nu doar industria de apărare, ci întregul export american.

Ugar