America First, din bani ruși: afacerea comună de gaze din Alaska a companiei sancționate Novatek și a lui Trump

Au promis energie americană, însă potrivit fostului director general al companiei, în spatele unei investiții de gaze de miliarde de dolari din Alaska se află bani și control rusesc, un plan care a ajuns chiar și la masa negocierilor dintre Washington și Moscova. În cazul Polar Train LNG se împletesc firele de afaceri care duc spre familia Trump, sancțiunile împotriva Rusiei și acele înțelegeri energetice de la care anturajul președintelui american speră, cel puțin la nivel retoric, încheierea războiului din Ucraina — în realitate însă urmărind doar propriul profit, în detrimentul Ucrainei. Fostul director general Joel Riddle susține că a demisionat pentru că și-a dat seama că finanțarea și direcția strategică a companiei sunt stabilite de fapt de compania rusă Novatek.

Detaliile cazului au fost aduse la cunoștința opiniei publice de anchetele publicate de Financial Times și New York Times. Potrivit acestora, Riddle a acceptat postul convins că în spatele investiției se află investitorul american Gentry Beach și compania TechWave, cu sediul la Abu Dhabi, dar a ajuns ulterior la concluzia că o parte din bani provine de la gigantul rus al gazelor. A demisionat din funcția ocupată în companie în septembrie, exemplul său fiind urmat de mai mulți colegi din conducere, printre care directorul financiar Dan Chandra. FT a avut acces și la mesaje WhatsApp în care Denis Soloviov, unul dintre directorii Novatek, discuta despre finanțarea proiectului și despre accelerarea transferurilor. Folosirea tehnologiei rusești nu era un secret, așa că disputa actuală nu se referă la acest aspect, ci la proveniența banilor și la cine ia de fapt deciziile. Potrivit lui Riddle, exact despre acestea a primit o imagine înșelătoare, în timp ce proiectul se prezenta public drept o întreprindere energetică americană. Potrivit New York Times, în notele juridice întocmite cu ocazia plecării sale, firma de avocatură Baker Botts a avertizat și asupra unor riscuri legate de sancțiuni și a semnalat că autoritățile financiare americane aveau deja suspiciuni privind legăturile cu Novatek.

Instalația planificată ar lichefia gazul natural extras din regiunea nordică de producție de petrol și gaze din Alaska, cunoscută sub numele de North Slope, care ar fi apoi transportat cu nave-cisternă către cumpărători. Potrivit relatării din martie a publicației Oil & Gas Journal, proiectul avea o capacitate anuală de șapte milioane de tone, o dată de lansare estimată pentru 2029–2030 și un cost de investiție de 8–9 miliarde de dolari, în timp ce articolul din octombrie al FT îl descrie deja ca o întreprindere de 25 de miliarde de dolari, fără ca declarațiile publice să explice de unde provine diferența. Principalul argument al planurilor a fost ruta scurtă de transport către Asia: de la Alaska, Japonia se află la aproximativ 3.600 de mile, în timp ce de pe coasta Golfului Mexic trebuie parcurse peste zece mii de mile.

Polar LNG ar achiziționa de la Novatek o structură maritimă enormă, neterminată, cu bază gravitațională, pe care s-ar construi uzina de lichefiere. Compania a confirmat într-un comunicat din 23 octombrie că a cerut autorizație în acest sens de la OFAC, biroul Trezoreriei americane care administrează sancțiunile. În același comunicat, compania a numit TechWave drept finanțator, a căutat investitori și parteneri americani și a promis prima livrare pentru finalul anului 2030, desigur doar în cazul în care vor fi obținute autorizațiile, banii și condițiile tehnice necesare.

Rolul lui Gentry Beach este deosebit de delicat pentru că acesta nu este legat de familia Trump printr-o simplă cunoștință de afaceri ocazională. Investitorul texan este prieten din facultate cu Donald Trump Jr., a participat la organizarea susținerii politice a lui Trump, iar Reuters a scris încă în februarie că, potrivit propriilor sale declarații, acesta ajunsese deja la o înțelegere cu Novatek privind un proiect de gaze în Alaska. Planul de cooperare cu Rusia a apărut deci în presă cu luni înainte de plecarea directorilor, însă Riddle susține acum că abia mai târziu a aflat că Beach nu a investit niciun dolar în Polar Train și nici nu a fost acționar sau director al companiei. Nici chestiunea sancțiunilor nu este simplă: Novatek se confruntă din 2014 cu restricții financiare americane care, inițial, interziceau doar anumite operațiuni de finanțare cu scadență mai lungă, fără ca activele companiei să fie îngheţate și fără interzicerea tuturor tranzacțiilor cu aceasta. În schimb, nava-amiral arctică a Novatek, operatorul proiectului Arctic LNG 2, a fost introdusă separat pe lista sancțiunilor în 2023.

Aici se leagă afacerea din Alaska de diplomația din jurul războiului din Ucraina. Potrivit relatărilor din presă, a apărut o posibilă construcție în care Novatek ar oferi tehnologie și expertiză pentru investiția din Alaska, în schimbul relaxării sancțiunilor împotriva Arctic LNG 2; Novatek neagă, desigur, că și-ar condiționa tehnologia de ridicarea sancțiunilor și numește planul din Alaska o oportunitate de afaceri independentă. Potrivit New York Times, Putin a discutat în septembrie despre idee și cu trimisul special american Steve Witkoff, și cu Jared Kushner, însă, potrivit comentariului Casei Albe, planul a fost menționat doar scurt și în termeni generali, fără discuții privind detaliile, iar din relatare nu reiese nici dacă Witkoff și Kushner știau despre pretinsa finanțare rusă a Polar LNG. Novatek a declarat însă publicației că dorește să obțină o participație minoritară în proiect, adică nu vrea doar să își vândă tehnologia, ci și să devină acționar.

Polar LNG respinge acuzațiile fostului director general și susține că Riddle a fost concediat, nu a demisionat. Compania insistă că funcționează legal, iar conducerea interimară a fost încredințată lui Tim Talkington, care până în august 2022 a fost directorul general al filialei ruse a băncii Goldman Sachs. Cariera lui Talkington întărește însă suspiciunea că în jurul investiției promovate sub sloganul independenței energetice americane se formează o rețea de afaceri complet diferită. Nu este încă limpede, cel puțin nu într-un mod care să poată fi dovedit în instanță, ce beneficiu material direct ar obține familia Trump sau dacă un singur proiect din Alaska ar determina politica Washingtonului față de Ucraina; este însă clar că într-o investiție strategică americană a apărut sectorul energetic rus aflat sub sancțiuni, că afacerea a fost adusă de un intermediar din anturajul familiei Trump și că planul a ajuns pe masa negocierilor de cel mai înalt nivel privind încheierea războiului. Atunci când, în aceleași încăperi în care se discută despre așa-numita pace — spus mai direct, despre capitularea Ucrainei — se vorbește și despre afaceri de miliarde, interesele statelor-victimă cu greu mai joacă un rol important, mai ales în timpul unui președinte american care iubește banii mai mult decât orice și se consideră cel mai mare dealmaker din istorie.

Ugar