Au înnebunit vitele în județul Harghita! Nu (doar) la politicieni ne referim

Rabia continuă să se răspândească în județul Harghita. Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA) a județului a confirmat până acum 32 de focare, în aproape toate comunele din Ciucul de Sus (Felcsík) și în Miercurea Ciuc. S-au îmbolnăvit 18 bovine, 8 vulpi, 4 ovine, un câine și o pisică, iar potrivit Radio Târgu Mureș, marți au fost trimise la laborator alte două probe, în timp ce la o fermă de vite Angus aflată la marginea pădurii, în apropiere de Ciceu, două-trei animale prezintă simptome suspecte. Directorul DSVSA, Róbert István, întrebat cum s-a ajuns până aici, a eschivat abil, dar neconvingător: „Problema este că timp de doi ani, doi ani și ceva, nu s-a făcut vaccinarea, iar anul acesta banii s-au găsit abia acum.”

Epidemia a izbucnit la finalul lunii septembrie, când, în apropierea localității Sântămăria Ciuc, au murit două bovine aflate la o distanță de aproximativ cinci kilometri una de cealaltă. Potrivit publicației Hargita Népe, animalele care pășunau în apropierea satului au devenit mai întâi neobișnuit de agresive, apoi au murit. Rabia a fost confirmată mai întâi de laboratorul din Sfântu Gheorghe, apoi și de Institutul Național Veterinar din București, iar persoanele care au intrat în contact cu animalele, inclusiv medicul veterinar, au primit vaccin și imunoglobulină. Câteva zile mai târziu au fost găsite bovine bolnave și la Mădăraș și Sândominic, iar la Mihăileni boala a fost identificată la un câine nevaccinat, care se luptase anterior cu o vulpe. Autoritățile au delimitat în jurul focarelor o zonă de protecție de trei kilometri și o zonă de supraveghere de șapte kilometri, au restricționat circulația câinilor și pisicilor și au ordonat ca în zonele afectate să se vândă doar lapte fiert sau pasteurizat. La Sândominic, o pisică infectată cu rabie s-a luptat mai întâi cu niște câini, apoi a mușcat o femeie și un bărbat în vârstă, după care a alergat după un biciclist, moment în care a fost împușcată de vânători. Până la jumătatea lunii octombrie, infecția s-a extins și la Racu și Dănești, iar în curtea unei firme de transport din Miercurea Ciuc a fost găsită o vulpe moartă, infectată cu rabie.

Și oamenii au fost în pericol. Potrivit datelor directoarei Spitalului Clinic Județean de Urgență din Miercurea Ciuc și a Direcției de Sănătate Publică a județului, Gyöngyi Tar, între 29 septembrie și 7 octombrie au fost tratate deja 54 de persoane, dintre care 11 copii, iar 18 dintre acestea au primit, pe lângă vaccin, și imunoglobulină, ceea ce arată cât de gravă a fost amenințarea infecției. Rabia, odată ce apar simptomele, este aproape întotdeauna fatală.

Am învins-o o dată, dar anul acesta nu am reușit

În România, rabia fusese deja aproape eradicată. Boala este răspândită în principal de vulpi, motiv pentru care, din 2012, acestea au fost vaccinate printr-un program național: momelile vaccinale au fost împrăștiate atât din avion, cât și manual. În 2012 au fost înregistrate patru focare, în 2013 nouă, în 2014 din nou patru, iar între 2015 și 2018 niciunul. Apoi s-au terminat banii. Vasile Pop, angajat al Direcției Sanitare Veterinare a județului Maramureș, a declarat în martie pentru Graiul Maramureșului că în 2024 și 2025 vaccinarea nu s-a făcut din cauza bugetului, „fără bani nu se poate face nimic în acest sens”. Rezultatul nu a întârziat să apară: în 2024, la nivel național, au fost confirmate 22 de cazuri în 18 focare, iar până în iulie 2025 existau deja 27 de focare, numai în județul Iași fiind înregistrate patruzeci până în noiembrie. Ugar a relatat în august că în județul Bacău au fost identificate șapte focare, iar 23 de persoane, printre care doi copii și o femeie gravidă, au intrat în contact cu virusul. ANSVSA a lansat în februarie licitația pentru acordul-cadru în valoare de 180 de milioane de lei, care prevede, până la finalul anului 2027, câte o campanie de vaccinare a vulpilor în fiecare primăvară și toamnă, dar campania aeriană a fost relansată abia la începutul lunii octombrie - potrivit ANSVSA, la acel moment existau deja cel puțin 87 de focare active și 102 cazuri confirmate la nivel național. Momelile au fost împrăștiate mai întâi în județele Suceava, Botoșani, Neamț, Bacău și Harghita. În Harghita, DSVSA a început vaccinarea în zona focarelor, a împrumutat cea mai mare parte a dozelor de la alte județe și intenționează să mai achiziționeze alte douăzeci de mii din rectificarea bugetară. În același timp, a fost intensificată și vânătoarea, întrucât populația de vulpi s-a înmulțit excesiv.

Context: nu vulpile sunt de vină pentru asta

Vaccinarea vulpilor nu reprezintă o povară pentru buget. Potrivit acordului-cadru național valabil până la finalul anului 2027, campania de vaccinare la nivelul întregii țări costă aproximativ 18 milioane de euro, iar Harghita are nevoie acum de douăzeci de mii de doze. Comparativ cu aceasta, cât costă vitele moarte și cele care trebuie sacrificate, veniturile pierdute de fermieri, tratarea celor 54 de persoane, scumpa imunoglobulină, restricțiile de circulație și interdicția privind laptele? Cei doi ani de vaccinare omisă nu au fost, așadar, cauzați de lipsa banilor, ci de lene și iresponsabilitate. S-a economisit exact la ceea ce oricine se pricepe un pic la rabie ar fi putut ști: că, dacă vaccinarea este omisă, boala va reveni mai curând sau mai târziu. Problema prevenției este chiar aceea că, atât timp cât funcționează, pare inutilă: cât timp nu există rabie, toată lumea consideră inutili banii destinați vaccinării vulpilor.

Responsabilitatea nu este doar a Bucureștiului, dar să le reamintim tuturor că și Barna Tánczos a ocupat scaunul de ministru al Agriculturii, iar el s-a mai aflat deja într-un mic scandal legat de febra aftoasă la ovine, atunci când a invocat întârzierea Uniunii Europene pentru lipsa vaccinurilor, până când chiar Bruxelles-ul a clarificat că domnul Tánczos a trimis cererea destul de târziu. Ugar a întrebat deja la finalul lunii septembrie dacă conducerea județului a informat populația despre faptul că în 2024 și 2025 vulpile nu au fost vaccinate și cine a decis că timp de doi ani nu se vor aloca bani pentru asta - nu am primit niciun răspuns până acum.

În județele Harghita și Covasna, puterea este deținută de UDMR: de decenii conduce ambele consilii județene, marea majoritate a primarilor sunt oamenii săi, iar în fruntea instituțiilor județene ajung de regulă persoane aprobate de uniune. Mai mult, de la finalul anului 2024 se află din nou la guvernare, deci era prezentă atunci când s-a decis pentru ce se alocă bani și pentru ce nu. Dacă cineva are județul atât de bine sub control, ar fi putut semnala la timp faptul că populația de vulpi s-a înmulțit excesiv și nu este vaccinată. Ar fi putut împrumuta, avansa sau cel puțin grăbi achiziția vaccinului, așa cum acum, retroactiv, se împrumută de la alte județe. Faptul că nici în Maramureș, nici în Bacău nu s-a vaccinat nu înseamnă că Harghita ar fi trebuit să se resemneze, mai ales că știrile din județele vecine au arătat clar, încă din vară, ce urmează să se întâmple. Situația este similară și în privința avertizării fermierilor. Fermierii din Ciucul de Sus au aflat că există rabie în zonă abia atunci când animalele lor deja mureau. Autoritățile au oferit doar sfaturi generale: să-și vaccineze câinele și pisica și să raporteze dacă observă animale cu comportament ciudat. Nimeni nu s-a deplasat în sate pentru a avertiza fermierii ale căror vite pășunează pe aceleași pășuni și la marginea aceleiași păduri pe unde circulă vulpile. UDMR îi place să se prezinte drept apărătorul fermierilor din Ținutul Secuiesc și al mediului rural, dar nu a făcut nimic la timp pentru vaccinarea vulpilor, iar prejudiciul este plătit acum de fermieri.

Ugar