Generalul Ciolponea: Rusia poate ocupa temporar un teritoriu în Baltica, Polonia sau România, pentru a-l folosi ca instrument de negociere

Rusia nu se pregătește să cucerească Europa, ci să ocupe temporar o bucată din flancul estic al NATO și să folosească acest lucru pentru o negociere politică cu Statele Unite – a declarat generalul-maior în rezervă Adrian Ciolponea într-un interviu acordat publicației românești Libertatea. Ciolponea a fost anterior reprezentant european al Comandamentului Aliat pentru Transformare al NATO și a condus și forțele pentru operații speciale ale Armatei Române.

Potrivit generalului, din informațiile publice reiese că industria de apărare a Rusiei produce mai mult decât are nevoie frontul, iar până în 2030 Rusia își va reface capacitatea de luptă.

„Deci mai avem doar trei ani până când președintele Putin sau succesorul său va decide ce va face cu această mașinărie de război”

– a spus el. A adăugat că Moscova nu își propune să cucerească Berlinul sau Parisul, dar prin testarea continuă a frontierelor NATO și ocuparea temporară a unui teritoriu – „vorbim despre statele baltice, Polonia sau chiar România” – ar putea crea o monedă de schimb strategică în relația cu Washingtonul.

„În cazul Rusiei, ceea ce este temporar devine de regulă permanent, dar asta este o altă discuție”

– a adăugat el.

Potrivit lui Ciolponea, într-un război convențional de amploare, Rusia ar fi dezavantajată în fața NATO, dar nu la fel s-ar întâmpla în cazul ocupării temporare a unui teritoriu. Acest teritoriu ar putea fi folosit de Moscova ca instrument de negociere politică și strategică, de exemplu pentru crearea unei zone-tampon, pentru a forța retragerea forțelor americane din Europa sau pentru a aduce Europa într-o dependență economică față de Moscova. Generalul a avertizat și că un atac în Baltica sau în Polonia ar fi acompaniat de direcții secundare de acțiune.

„În termeni militari, există o direcție strategică estică, orientată spre Polonia sau statele baltice, și una sud-estică. Vă las pe voi să ghiciți ce se află în direcția sud-estică”

– a spus el, referindu-se în mod evident la România. În opinia sa, orice s-ar întâmpla în nord, în Polonia sau în statele baltice, ar putea fi însoțit de o amenințare hibridă, sau chiar militară convențională, și în regiunea de sud-est.

Evaluarea lui Ciolponea coincide cu mai multe estimări occidentale. The Wall Street Journal a scris în august, citând analize ale serviciilor de informații americane, că Rusia ar putea lansa un atac limitat împotriva unui stat membru NATO între toamna anului 2026 și 2029: printr-un atac cibernetic, acțiuni hibride sau o incursiune terestră minoră într-unul dintre statele baltice sau în Polonia. Analiștii consideră un atac de amploare extrem de improbabil. Carsten Breuer, inspectorul general al Bundeswehr-ului german, a declarat în mai pentru Süddeutsche Zeitung că înarmarea, creșterea efectivelor militare, precum și schimbările economice și politice indică toate anul 2029 ca un posibil moment al unui atac rusesc – „dar s-ar putea produce și mai devreme”. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a avertizat în decembrie anul trecut că Rusia ar putea ataca o țară aliată în următorii cinci ani. Bruno Kahl, fostul șef al serviciului german de informații externe (BND), declarase încă în noiembrie 2024 că Kremlinul ar putea încerca să demonstreze, printr-o operațiune limitată – de exemplu împotriva arhipelagului norvegian Spitsbergen sau a statelor baltice – că articolul privind apărarea colectivă a NATO nu funcționează. Corpul de reacție rapidă al Alianței a organizat în mai anul acesta un exercițiu de simulare în care Rusia ataca statele baltice în 2030; potrivit NATO, acest an a fost ales pentru că atunci amenințarea va fi cea mai acută.

Între timp, potrivit estimărilor, Rusia a alocat aproximativ o mie de miliarde de dolari pentru înarmare până în 2036, iar serviciile de informații occidentale estimează că țara cheltuiește 7,5–10% din produsul intern brut pentru apărare. În același timp, serviciul de informații externe al Estoniei a scris în raportul său anual că Moscova nu planifică pentru acest an și pentru anul viitor un atac militar împotriva vreunui stat membru NATO, dar continuă să își consolideze forțele armate.

Avertismentele s-au înmulțit în ultimele săptămâni. Directorul CIA, John Ratcliffe, s-a deplasat la Moscova la finalul lunii august, unde, potrivit presei americane, a avertizat conducerea rusă să nu atace un stat membru NATO. Pe 15 septembrie, Nikolai Patrușev, fostul secretar al Consiliului de Securitate al Rusiei, a amenințat Polonia cu „întregul arsenal” al Rusiei, afirmând că Varșovia „ar dispărea în două-trei zile”, după ce ministrul de externe polonez Radosław Sikorski a declarat că NATO ar învinge rapid Rusia dacă aceasta ar ataca. În România, în același timp, se înregistrează frecvent violări ale spațiului aerian provocate de drone rusești, iar pe 20 august avioane de vânătoare românești F-16 au distrus o dronă marină încărcată cu explozibil, în apropierea platformei de extracție a zăcământului de gaz Neptun Deep.

Sursa