Întreaga redacție în schimbul unei pagini de Facebook? Revoltă în presă împotriva noilor condiții impuse de Meta

Meta a amânat până pe 20 noiembrie introducerea noilor sale condiții comerciale, după ce organizații internaționale de presă, edituri și asociații ale agenților de publicitate au protestat simultan împotriva unei prevederi care, în opinia lor, ar permite gigantului tehnologic să colecteze automat conținutul site-urilor web. La prima vedere, disputa pare să fie despre detalii contractuale scrise cu litere mici, dar în realitate este vorba despre faptul dacă un editor care folosește instrumentele de afaceri ale Facebook sau Instagram își deschide astfel și propriul site în fața Meta, și dacă compania poate folosi, fără un acord separat și fără plată, toată munca jurnalistică găsită acolo.

Potrivit Asociației Europene a Agențiilor de Presă (EANA), Asociației Mondiale a Editorilor de Ziare (WAN-IFRA) și asociațiilor de editori germane, impactul condițiilor depășește cu mult articolele pe care redacțiile le publică pe rețelele de socializare. În interpretarea lor, Meta ar putea folosi programe automatizate pentru a accesa site-urile web asociate utilizatorilor săi de afaceri, pentru a colecta și analiza conținutul acestora și chiar pentru a solicita periodic materialele nou publicate, inclusiv articole, imagini și videoclipuri pe care o publicație le distribuie exclusiv pe propriul site, fără a le posta vreodată pe Facebook sau Instagram. WAN-IFRA consideră deosebit de problematic faptul că aceste condiții ar autoriza și crearea de acces de testare, motiv pentru care cere garanții scrise că Meta va respecta zidurile de plată (paywall) și orice altă restricție de acces. Organizația atrage atenția și asupra faptului că, în urma protestelor, compania a eliminat din text referirea explicită la antrenarea inteligenței artificiale, dar formularea vagă care permite dezvoltarea de produse nu oferă, potrivit editorilor, nicio garanție reală.

Meta neagă că noile reguli i-ar oferi un drept nelimitat de a folosi conținutul de presă în scopuri legate de inteligența artificială. Potrivit companiei, prevederile se referă doar la produsele sale de publicitate și de afaceri, nu modifică practicile sale de colectare a datelor de pe web, iar proprietarii de conținut pot indica în continuare în fișierul robots.txt la ce au acces roboții de căutare. Compania a justificat amânarea prin nevoia de a avea mai mult timp pentru a explica schimbările. Editorii obiectează însă tocmai faptul că aceste asigurări liniștitoare nu apar nicăieri în condițiile contractuale, iar un comunicat de presă nu obligă compania din punct de vedere juridic, în timp ce contractul da. De aceea, ei cer un angajament obligatoriu ca Meta să respecte instrucțiunile din robots.txt și orice altă rezervare de drepturi lizibilă de către mașini, iar utilizarea materialelor jurnalistice în sistemele de inteligență artificială să fie condiționată de o licență separată. WAN-IFRA cere și ca redacțiile să poată refuza prevederea referitoare la colectarea datelor fără a-și pierde accesul la instrumentele de afaceri ale Meta, adică să nu fie nevoite să plătească pentru prezența pe Facebook cu întregul conținut al site-ului lor.

Poziția EANA din 23 octombrie este și mai directă, cerând eliminarea completă a prevederii contestate și înlocuirea ei cu reguli care respectă drepturile de autor. Potrivit lui Alexandru Giboi, secretarul general al asociației, noile condiții ar oferi practic Meta, pe tavă, conținutul tuturor redacțiilor de știri care folosesc platformele sale. Acest lucru afectează cel mai mult redacțiile mici, aflate deja într-o situație financiară dificilă, întrucât acestea își asigură existența exact din munca la care compania tehnologică vrea să aibă acces gratuit. Giboi a avertizat și că, dacă presa credibilă este eliminată de pe platformele sociale, acest lucru dăunează întregii sfere publice, pentru că, dacă redacțiile de încredere sunt obligate să renunțe la spațiile în care o parte semnificativă a publicului se informează, locul lor nu rămâne vacant, ci este ocupat de distribuitori de conținut necontrolat și manipulator. De aceea, EANA cere acorduri de licențiere voluntare, negociate separat și remunerate, subliniind că accesul la public nu poate fi prețul cu care o redacție să renunțe la controlul asupra propriului conținut.

Asociațiile germane ale editorilor, BDZV și MVFP, cer intervenția Comisiei Europene. Potrivit acestora, condițiile ar putea viola cerințele de acces echitabil prevăzute de regulamentul european privind piețele digitale (DMA) și ar putea constitui și un abuz de poziție dominantă, motiv pentru care solicită interzicerea aplicării prevederilor pe durata investigației, întrucât, odată colectat conținutul editorilor, recuperarea controlului asupra lui este aproape imposibilă. Disputa a ajuns deja și la autoritățile de concurență, întrucât Movement for an Open Web, care reunește editori și agenți de publicitate, a depus plângeri la Comisia Europeană și la autoritatea britanică de concurență. Mesajul organizațiilor de presă este clar: sunt dispuse să negocieze modul în care Meta poate folosi conținutul lor, dar pentru aceasta se așteaptă la consimțământ, reguli și plată, pentru că faptul că o redacție administrează o pagină de Facebook nu înseamnă că vrea să devină un departament de conținut care lucrează gratuit pentru Meta.

Ugar