Trump spune că Musk a reactivat Starlink, ucrainenii spun că nu: serviciul rămâne în continuare limitat

Potrivit lui Donald Trump, Elon Musk ar fi restabilit accesul prin satelit al armatei ucrainene, însă militarii și oficialii ucraineni au raportat și pe 23 octombrie restricții, conexiuni întrerupte și operațiuni cu drone compromise. The Wall Street Journal a scris, citând oficiali americani, că președintele l-a rugat personal pe Musk să ridice restricțiile, dar Trump a evitat inițial în public întrebările legate de acel apel telefonic, iar a doua zi a afirmat deja că nici nu ar fi vorbit cu șeful SpaceX.

În timp ce la Washington povestea se schimbă de la o zi la alta, conexiunea vitală pentru apărarea antiaeriană ucraineană nu funcționează în continuare la capacitate deplină. În centrul problemei se află Starshield, sistemul construit pe rețeaua de sateliți Starlink și destinat uzului militar și guvernamental. Restricția introdusă pe 13 octombrie presupune, în esență, că terminalele pierd conexiunea la viteze de peste aproximativ 160 de kilometri pe oră, lucru care afectează în primul rând dronele de atac și de interceptare care folosesc acest tip de legătură. „Limita de viteză” menționată în relatări nu se referă, așadar, la traficul de date, ci la mișcarea dispozitivului conectat, astfel încât o dronă care zboară rapid își poate pierde legătura necesară pentru control exact în momentul în care ar avea nevoie de această viteză pentru a-și îndeplini misiunea.

Potrivit unei relatări a Wall Street Journal din 22 octombrie, Trump l-a sunat în ziua precedentă pe Musk și i-a cerut să elimine restricția impusă serviciului militar din Ucraina. Sursele publicației au vorbit despre o ameliorare parțială, dar au indicat încă de atunci că sistemul nu și-a recăpătat funcționalitatea deplină. Trump a declarat joi jurnaliștilor că, în opinia sa, esențial este faptul că Musk a restabilit accesul, dar nu a vrut să dezvăluie dacă chiar el a cerut acest lucru. Vineri, președintele a afirmat deja că nu a vorbit cu Musk despre această chestiune, ci doar a aflat că problema a fost remediată, iar dacă nu este așa, îl va suna și va rezolva situația. Întrebat cine a ordonat inițial restricția, a răspuns astfel:

„Nu am idee. Și dacă aș avea, tot nu v-aș spune. De ce să vă spun?”

Despre intervenția personală a lui Trump vorbesc, așadar, doar relatările din presă, iar declarațiile sale au fost mai întâi evazive, apoi de negare. Totuși, prin promisiunea de a rezolva problema, președintele a confirmat el însuși impresia că poate influența funcționarea serviciului, lucru care se împacă greu cu explicația de la Washington, care a încercat să prezinte restricția drept o decizie autonomă a unei companii private. Secretarul de stat Marco Rubio declara pe 21 octombrie că Trump nu conduce compania și nu poate da ordine șefului acesteia, iar președintele promitea deja, două zile mai târziu, că va vorbi cu Musk dacă va fi nevoie și va rezolva problema.

Suspiciunea că restricția ar avea un fundal politic nu a apărut din promisiunea lui Trump. Agenția Reuters relata încă pe 15 octombrie, citând doi oficiali americani și unul occidental, că ordinul de limitare a Starshield a venit de la Casa Albă către Pentagon, fără ca sursele să precizeze cine a luat decizia. Un oficial american de rang înalt a negat că Trump ar fi dat personal acest ordin, iar Casa Albă nu a răspuns la întrebarea dacă un alt actor din administrație ar fi putut iniția măsura. Investigația ulterioară a Wall Street Journal l-a desemnat pe Musk drept cel care a ordonat restricția, dar a scris și că acesta ar fi discutat cu Trump. Potrivit a două surse, cei doi au vorbit despre acest subiect după ce restricția a devenit publică, în timp ce, potrivit unei alte surse, tema ar fi fost discutată între ei încă înainte de introducerea măsurii. Unii oficiali americani au descris situația ca o decizie autonomă a lui Musk, în timp ce alte relatări indică o coordonare prealabilă cu administrația. Momentul în care a apărut restricția este, în orice caz, elocvent: aceasta a fost introdusă exact când Trump îl ataca tot mai dur pe Zelenski pentru atacurile ucrainene asupra rafinăriilor rusești și cerea încetarea lor.

Pe front, între timp, serviciul nu s-a restabilit. Într-o relatare actualizată a CNN din 23 octombrie, Denis Siennik, încărcatul de afaceri al Ucrainei la Washington, afirma încă vineri seară că restricțiile sunt încă în vigoare, iar un ofițer ucrainean a raportat conexiuni întrerupte și pierderi de echipamente mai mari decât de obicei. Potrivit diplomatului, limita de viteză face deosebit de dificilă interceptarea dronelor rusești rapide, cu reacție, iar consecințele afectează direct apărarea orașelor ucrainene. Zelenski a confirmat și el, într-un interviu acordat vineri postului ABC News, că rețeaua funcționează, dar în continuare în mod limitat. Acest lucru este deosebit de incomod pentru Washington, întrucât președintele ucrainean declarase marți, după negocierile de la Oslo, că serviciul va fi restabilit în 48 de ore. În același interviu, Zelenski a mai spus că, în ultimele trei luni, Ucraina a primit de la Statele Unite doar 24 de rachete interceptoare Patriot, în condițiile în care, potrivit estimărilor proprii, ar avea nevoie de aproximativ 350 pe lună.

Problema livrărilor de rachete Patriot este o poveste separată, dar afectează un alt strat al aceleiași apărări. Într-un articol de investigație din 19 octombrie, publicația Kyiv Independent cita un oficial ucrainean de rang înalt și două surse militare care afirmau că secretarul american al apărării, Pete Hegseth, nu a aprobat transferul unui transport important de rachete deja plătit de aliații Ucrainei. Potrivit uneia dintre surse, documentele așteptau semnătura pe biroul lui Hegseth, iar la Kiev se suspectează presiuni politice în spatele întârzierii. Un oficial al guvernului american a negat acest lucru, iar NATO a declarat că livrările de armament american finanțate de aliați, inclusiv echipamentele de apărare antiaeriană, continuă să ajungă. Ucraina nu a rămas, așadar, fără apărare antiaeriană Patriot, problema fiind lipsa rachetelor interceptoare, aprovizionarea insuficientă și întârzierea transporturilor deja convenite, iar Zelenski a confirmat din nou vineri că rachetele interceptoare promise nu au ajuns încă. Consecința militară este, cu toate acestea, clară: lipsa muniției necesare pentru apărarea împotriva rachetelor balistice și restricția prin satelit care împiedică interceptarea dronelor fac Ucraina mai vulnerabilă în fața atacurilor rusești, simultan. Armata rusă nu are decât de câștigat dacă dispozitivele de interceptare ucrainene își pierd conexiunea sau dacă bateriile antiaeriene trebuie să economisească rachetele, iar explicațiile contradictorii de la Washington nu compensează nicio interceptare ratată.

În acest caz, legiuitori americani cer deja explicații: șase membri democrați ai Congresului, conduși de reprezentantul Gregory Meeks și senatorul Peter Welch, i-au trimis o scrisoare lui Musk pe 23 octombrie, iar răspunsul este așteptat până pe 31 octombrie. Aceștia întreabă cine a ordonat restricția, dacă aceasta a fost discutată cu Trump, cu Putin sau cu reprezentanții lor, dacă Ucrainei i s-au impus condiții în schimbul restabilirii accesului și cine decide în prezent restabilirea completă a acestuia. La aceste întrebări, Washingtonul nu oferă, pentru moment, un răspuns unitar. În schimb, din relatările ucrainene din 23 octombrie este deja clar că afirmația lui Trump privind restabilirea serviciului nu descria realitatea de pe front - așa cum s-a mai întâmplat de atâtea ori în cazul lui Donald cel dement.

Ugar