Programul de guvernare al PSD promite autonomie secuilor? În spatele referirii la Alba Iulia nu se află nicio măsură concretă

Programul guvernului Niculescu, alcătuit din politicieni PSD și așa-numiți experți, depus în parlament joi seară, prevede pentru anul viitor un deficit bugetar de 5,2% din produsul intern brut, iar minorităților, printre care și noi, maghiarii, le promite drepturi și posibilități formulate „în spiritul rezoluției de la Alba Iulia”. La Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1918 s-a promis autonomie minorităților – acesta să fie programul lui Luca Niculescu?

Printre cele mai importante măsuri economice ale programului se numără eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri care afectează marile companii, indexarea „prudentă” a pensiilor și trecerea graduală a impozitului pe clădiri la valoarea de piață – acesta din urmă fiind măsura inițiată anterior și de Bolojan, care a dus la proteste în Ținutul Secuiesc. UDMR făcea parte atunci din guvern, iar acum votează aceste măsuri, dar rămâne în opoziție, la fel ca PNL – de aici se poate deduce de ce, precum și faptul că clasa politică românească intenționează ca cabinetul Niculescu să fie un guvern-kamikaze. Potrivit sintezei G4Media, documentul stabilește și faptul că guvernul va adopta proiectul de buget pentru 2027 și strategia fiscal-bugetară pentru 2027–2029 cel mai târziu în decembrie, iar parlamentul le va vota până la 31 decembrie. Acest lucru nu este deloc de la sine înțeles în cazul României, întrucât în ultimii ani bugetul a fost adoptat adesea abia la începutul noului an, iar despre o posibilă reducere a TVA-ului nu se cunoaște, de asemenea, nimic. Anterior, de exemplu, TVA-ul la alimentele de bază era redus, însă acesta a fost eliminat de guvernul Bolojan, la cererea unor membri ai guvernului precum Kelemen Hunor. Luca Niculescu a depus în această seară și lista miniștrilor, din care rezultă că a acceptat toți candidații propuși de PSD, inclusiv pe ministrul de Interne condamnat definitiv.

Ținta de deficit și plafonul de cheltuieli

Potrivit programului, ținta de deficit va fi cea convenită de guvern cu Comisia Europeană. Strategia fiscal-bugetară aprobată de parlament în martie anul acesta prevede un deficit de 5,2%, calculat conform metodologiei europene ESA, ceea ce, potrivit estimărilor, înseamnă un deficit de casă de aproximativ 110 miliarde de lei. Diferența dintre cele două este tehnică, dar esențială: metodologia ESA este standardul european bazat pe angajamente, pe care Bruxelles îl monitorizează în cadrul procedurii de deficit excesiv, în timp ce deficitul de casă arată cu cât mai mulți bani ies efectiv din bugetul statului decât intră. România este de ani buni statul membru al Uniunii Europene cu cel mai mare deficit bugetar și se află sub procedură de deficit excesiv, astfel că principala sarcină a oricărui guvern nou este să nu se abată de la traiectoria de ajustare convenită cu Bruxelles.

Acestui scop servește cea mai strictă componentă a programului: plafonul de cheltuieli. Conform recomandării Consiliului Uniunii Europene, cheltuielile nete pot crește în 2027 cu cel mult 4,6%. „Cheltuiala netă” este noul etalon al regulilor europene: reprezintă cheltuielile publice pe care guvernul le poate controla efectiv, adică nu include, de exemplu, plata dobânzilor și cheltuielile finanțate din fonduri europene – cu alte cuvinte, cheltuielile de funcționare ale statului, raportate la PIB, nu pot crește fără banii europeni. Cheltuielile de personal trebuie să scadă de la 9,3% în 2024 la 7,9% în 2031, iar legea salarizării unitare trebuie adaptată în consecință. Potrivit programului, spațiul bugetar eliberat astfel va fi folosit pentru corectarea structurală și țintită a inechităților din sistemul de salarizare, și nu pentru majorări salariale generale, care ar adânci și mai mult aceste disproporții. Cheltuielile sociale vor rămâne sub 12,2% din PIB, pensiile vor fi indexate începând cu 2027, se promite sprijin țintit pentru persoanele vulnerabile și pentru pensionarii cu pensii mici, iar impactul acestor măsuri va fi calculat în comun de Ministerul Muncii și Ministerul Finanțelor încă înainte de adoptarea bugetului. Programul mai prevede că nicio altă prestație socială nu poate crește mai rapid decât PIB-ul nominal.

Se elimină impozitul minim pe cifra de afaceri

Pentru mediul de afaceri, probabil cea mai importantă anunțare este că, începând cu 1 ianuarie 2027, guvernul va elimina impozitul minim pe cifra de afaceri, IMCA. Acesta a fost introdus pentru companiile mari: dacă impozitul pe profit datorat de companie era mai mic decât un procent din cifra de afaceri, diferența trebuia plătită ca impozit minim. Potrivit programului, IMCA penalizează veniturile în locul profitului real, inhibă investițiile și afectează competitivitatea companiilor, motiv pentru care eliminarea sa este prezentată drept o condiție pentru un mediu fiscal echitabil și predictibil. Documentul subliniază că pierderea de venituri va fi inclusă în buget și că termenul nu va fi prelungit. Este o schimbare notabilă, având în vedere că unul dintre politicienii de vârf ai PSD, Daniel Zamfir, propus pentru funcția de ministru al Economiei, este considerat unul dintre cei mai vocali susținători ai unor astfel de taxe care vizează companiile multinaționale.

Venituri: colectare, impozit pe clădiri, accize

Pe partea veniturilor, programul se bazează în primul rând pe extinderea bazei de impozitare și pe o colectare mai bună, dar cu prudență: potrivit documentului, surplusul obținut din colectare va fi tratat doar ca o rezervă și nu va fi inclus în avans în buget. Acest paragraf este, de fapt, și o autocritică, întrucât o eroare recurentă a bugetelor românești din ultimii ani a fost anticiparea unei colectări mai bune decât cea realizată efectiv. Programul stabilește cinci direcții:

1. sprijin țintit pentru persoanele vulnerabile, inclusiv indexarea prudentă a pensiilor, în limitele traiectoriei de reducere a deficitului;

2. prioritizarea investițiilor finanțate din fonduri naționale;

3. eficientizarea administrației centrale și locale, precum și optimizarea fondurilor alocate autorităților locale;

4. trecerea graduală a impozitului pe clădiri la valoarea de piață până la finalul procesului de ajustare;

5. și accize cu o bază mai largă, majorate potrivit unui calendar predictibil, adaptat realităților actuale.

Reforma impozitului pe clădiri poate fi cel mai sensibil punct pentru populație, întrucât în prezent baza de impozitare se situează, în general, mult sub valoarea de piață, astfel încât trecerea – chiar dacă graduală – poate însemna o majorare simțitoare a impozitului pentru mulți proprietari. Programul se referă separat și la regiunea Moldovei, provincia istorică din estul României, care se întinde până la râul Prut. Bugetul asigură avansurile și fondurile pentru infrastructura cu dublă utilizare – civilă și militară –, printre care tronsonul Pașcani–Siret, parte a autostrăzii A7, precum și autostrada A8 Târgu Mureș–Iași–Ungheni, care leagă Transilvania de Moldova prin Depresiunea Giurgeului.

Promisiuni sectoriale: de la import la producția internă

Programul formulează drept obiectiv general trecerea României de la o economie bazată pe import și forță de muncă ieftină la una bazată pe producție internă, inovare și tehnologie, iar în ajustarea bugetară pune accentul pe o consolidare calitativă, nu pe restricții cantitative. Deficitul va fi redus prin cheltuieli mai eficiente, o colectare mai bună și combaterea evaziunii fiscale de amploare, protejând în același timp investițiile, producția și puterea de cumpărare. În sănătate, accentul ar urma să fie deplasat gradual de la spitale către prevenție, medicina de familie și asistența medicală ambulatorie, astfel încât fiecare pacient să fie diagnosticat și tratat la timp, la standarde europene, oriunde ar locui. În educație se promite o școală în care șansele copilului nu depind de venitul părinților, de domiciliu, de apartenența etnică sau de limba maternă. În limitele bugetului, guvernul ar corecta gradual efectele Legii 141/2025 care afectează cel mai grav elevii și cadrele didactice – aceasta fiind componenta educațională a pachetului de austeritate al guvernului Bolojan din anul trecut, care a vizat, printre altele, norma didactică a profesorilor și dimensiunea claselor. În plus, se pregătesc trei reforme pe termen lung: a finanțării educației, a cercetării și a curriculumului.

În energie se promite, până la finalul anului 2027, o nouă capacitate de producție de peste 5.000 de megawați și aproximativ opt miliarde de metri cubi de gaz natural din Marea Neagră pe an, în principal din zăcământul Neptun Deep, pentru ca până la finalul anului 2028 România să depindă mai puțin de importurile scumpe de energie electrică. În infrastructură se promite finalizarea lucrărilor începute și prioritizarea căii ferate, din fonduri europene, din SAFE, din parteneriate public-private și din bugetul național. SAFE este instrumentul de finanțare preferențială al Uniunii Europene pentru investiții în apărare, din care România este unul dintre cei mai mari beneficiari. Potrivit programului, în privința fondurilor europene, obiectivele sunt tragerea ultimelor plăți din planul de redresare, accelerarea fondurilor de coeziune 2021–2027 și negocierea bugetului european 2028–2034, iar guvernul ar trece de la „administrarea fondurilor” la „direcționarea investițiilor”. În justiție se promit instanțe și parchete independente și eficiente, proceduri mai rapide, digitalizare și combaterea corupției și a criminalității grave – frază care dobândește o greutate aparte în contextul în care Marian Neacșu, propus pentru funcția de ministru de Interne, a fost condamnat definitiv în trecut.

Apărare, politică externă și minorități

Capitolul privind securitatea este formulat clar: din cauza agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, a amenințărilor hibride și a riscurilor din Marea Neagră, este nevoie de o apărare națională mai puternică, astfel încât guvernul ar majora gradual cheltuielile pentru apărare la cinci procente din PIB, în cadrul NATO și al Uniunii Europene, precum și prin parteneriatul strategic cu Statele Unite, și ar lega achizițiile de echipamente militare de industria națională. În politica externă și de securitate, programul se bazează pe consensul național, pe Uniunea Europeană, pe NATO, pe parteneriatul strategic cu Statele Unite și pe aderarea la OCDE, și promite că succesul politicii externe va fi măsurat prin ceea ce obține România în materie de securitate, investiții, piețe și influență.

Partea referitoare la minorități merită o atenție deosebită pentru cititorul maghiar din Transilvania. Programul este formulat „în spiritul rezoluției de la Alba Iulia” și afirmă că unitatea statului și respectarea diversității etnice, lingvistice și religioase se întăresc reciproc. Rezoluția de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918 a consfințit unirea Transilvaniei cu România, promițând în același timp deplină libertate națională popoarelor conviețuitoare, printre care dreptul la învățământ, administrație și justiție în limba proprie – practic, li s-a promis autonomia. Comunitatea maghiară invocă de decenii această promisiune ca pe un angajament al statului român nerespectat până astăzi, însă din text nu rezultă în ce măsură programul de guvernare dă substanță acestei referiri: documentul nu conține nicio măsură concretă privind minoritățile, iar UDMR nici nu a condiționat susținerea sa de asemenea cerințe. (Programul de guvernare poate fi descărcat DE AICI)

Programul numește diaspora românească parte a națiunii, iar Republica Moldova este tratată ca o prioritate strategică separată.

Lista miniștrilor guvernului condus de Luca Niculescu:

1. Prim-ministru; independent; Luca-Alexandru Niculescu

2. Viceprim-ministru, ministrul Afacerilor Interne; PSD; Marian Neacșu

3. Ministrul Transporturilor și Infrastructurii; PSD; Ștefan-Ovidiu Popa

4. Ministrul Finanțelor; independent; Alexandru Nazare

5. Ministrul Afacerilor Externe; independent; Sebastian-Dănuț Neculăescu

6. Ministrul Justiției; PSD; Radu Marinescu

7. Ministrul Apărării Naționale; PSD; Ștefan-Radu Oprea

8. Ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului; PSD; Daniel-Cătălin Zamfir

9. Ministrul Delegat pentru Digitalizare și Inteligență Artificială; independent; Costinel-Bogdan Dumitru

10. Ministrul Energiei; independent; Dumitru Chisăliță

11. Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale; PSD; Florin-Ionuț Barbu

12. Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor; PSD; Natalia-Elena Intotero

13. Ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației; PSD; Marcel-Alexandru Stoica

14. Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene; PSD; Alexandru-Mihai Ghigiu

15. Ministrul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale; PSD; Petre Florin Manole

16. Ministrul Sănătății; PSD; Alexandru-Florin Rogobete

17. Ministrul Educației și Cercetării; independent; Valentin-Sorin Costreie

18. Ministrul Delegat pentru Învățământ Preuniversitar; PSD; Sorin-Gabriel Ionescu

19. Ministrul Culturii; independent; Ioana-Ruxandra-Victoria Ciocan